Sit în construcție
Paul Cornel Chiticpaulcornelchitic.ro Caută

Mârâiala · Paul Cornel Chitic

Schimbarea la fațăsursa

p. 5–108 (paginile ediției originale)

5

piesă în patru părți

PARTEA I — SUFERINȚELE TRUPULUI

PARTEA a II-a — REPETIȚIE GENERALĂ—GREȘEALĂ CU GREȘEALĂ

PARTEA a III-a — UTOPIA

PARTEA a IV-a — SĂ NE SFĂTUIM CU LENIN

Personajele

GENERAL CORALESsursa — comandant al unui lagăr ambulantglosar

SANTIAGO — comandant al OAMENILOR ORDINII

MISTER MAMITA MUNDIALsursa

COMPANÍAtrad.

PRIMUL OM AL ORDINII

AL DOILEA OM AL ORDINII

AL TREILEA OM AL ORDINII

AL PATRULEA OM AL ORDINII

6

FEȚELE DE PORȚELANglosar

MOMIO CABRÓNtrad. — lider democrat-creștinglosar

SEÑORAglosar 1trad.

SEÑORA 2 — văduvă de general asasinat

UN GLAS DE PORȚELAN

AL DOILEA GLAS DE PORȚELAN

AL TREILEA GLAS DE PORȚELAN

PRIMUL NEPOT

AL DOILEA NEPOT

APARICIO — lider comunist

MUNCITORUL

AMANDAglosar — agitatoare comunistă

UN CREȘTIN DE STÂNGA

COMPAÑEROglosar CU MÂNECAtrad. STÂNGĂ ROȘIE

alți 2 COMPAÑEROS de aceeași orientare

POPULAȚIA SCENEIglosar: OMUL FĂRĂ BRAȚE, MÂNIATUL, 3 FEMEI DIN LUMPENglosar, 3 MAME, MUNCITORI, 3 INDIOSglosartrad. ȘI O BĂTRÂNĂ INDIANĂ

7

Decorglosar: Scenă centralăglosar. amenajările sumare ale unui lagăr ambulant pentru deținuți politici. Spectatorii sunt introduși în sala de spectacol numai în grupuri. OAMENII ORDINIIglosar rup biletele, numără capetele de spectatori, înregistrează numărul, despart grupurile spontane sau perechile și-i repartizează în două convoaie care sunt mânate pe scenă. Pe durata acestor operațiuni, muzica sud-americană din megafoane se întrerupe brusc și O VOCE anunță:

O VOCE: Către noii-venițisursa, invitați

sau aduși din înalte rațiuni morale —

vă prevenim —,

nu uitați unde vă aflați:

pe pământ latino-american,

într-un lagăr politic ambulant, de reeducareglosar

a tuturor acelora care

au crezut, au dorit sau

au susținut

instaurarea unui guvern popular!

Este interzis să pactizați

cu ideea care bântuie an de ansursa!

Nu aveți voie să protestați,

nu aveți voie să ajutați,

sub nici o formă, elementele rebele!

Marxismul pentru noi este un păcat

și nici un alt păcat nu este mai mare!

Oricui păcătuiește —

cu fapta sau cu gândul —

oricât se ferește,

îi vine și lui rândul!

8

Ca atare, în timpul efortului de reeducare

nu aveți voie să vă dedați

la comentarii defăimătoare!

Este interzis să refuzați

metodele noastre de dezintoxicare!

Aveți înalta datorie

să deferiți, să demascați, să acuzați

orice persoană periculoasă!

Orice bănuit poate fi acuzat!

Vă prevenim:

Orice încălcare a interdicțiilor,

orice pactizare —

a oricui, oricine ar fi —

atrage după sine consecințele

în toate privințele —

inculpatul va fi pedepsit

public și sever!

Vă anunțăm:

Suntem conștienți

că nu vă putem îndemna

să ne aplaudați

pentru cruciada noastră anticomunistăglosar

și creștină!

Într-o lume ademenită de marxism

tăcerea nu mai este o vină!

Moralmente știm că suntem susținuți

printr-o binecuvântată indiferență

de toți cei care rămân surzi și muți

la valul de proteste generale

împinse la demență!

(Cu jovialitate profesională.)

Fiți bineveniți pe continentul nostru!

(Scurt intermezzoglosartrad. muzical și reclamă turistică.)

VOCEA: Repetăm!

Către noii-veniți, invitați

Sau aduși din înalte rațiuni morale,

. . . . . . . .

9

(Lumină orbitoare asupra publicului. Din gradeneglosar izbucnesc strigăte, plânsete, întrebări oprite brusc de un răpăit de armă. La lumina unui reflectorglosar care patrulează peste gradene, se pot vedea, îngrămădiți sau răspândiți, COMPAÑEROS însângerați, zdrențăroși, și cămăși, haine întinse pe frânghii de rufe improvizate.)

10 11

SUFERINȚELE TRUPULUI

(partea I)

(OAMENII ORDINII înconjură publicul și îl înghesuie în mijlocul scenei.)

CORALES: Cine vrea să meargă la W. C.trad.

să ne anunțe din vreme —

și aceasta deoarece

și voi și noi avem de ce ne teme!

Sunt două riscuri pe care altcumva

n-aveți cum le evita!

Ori puteți fi asasinați

de către rebelii încă neprinși,

ori vă vom ucide noi

pentru că pactizați

cu cei atinși de morbul marxismului!

Pentru securitatea fizică a tuturor

Vă îndemnăm să răriți rândurile!

(OAMENII ORDINII pătrund printre spectatori: — un pas înainte! — un pas la stânga! — un pas înapoi! — un pas la dreapta!)

CORALES: Sunteți datori

să stați cu fruntea sus și ochii spre înainte.

Dați o mână de ajutor

să depistăm printre voi, simpli spectatori,

pe comuniștii, socialiștii, liderii sindicali,

12

pe extremiștii revoluționari —

autohtoni sau mercenari.

(OAMENII ORDINII trec de la un spectator la altul privind cu insistență fețele și strigă: Verificat! Triat! Confruntat! Controlat! Cercetat!)

CORALES: Eu, ieri acolo — aiurea,

acum aici, și azi-mâine oriunde,

voi stârpi comuniștii

indiferent cine sunt și unde s-ar ascunde!

(Din public se aude un geamăt.)

PRIMUL OM AL ORDINII (către spectatorii din jur): Nu întoarce capul!

AL DOILEA OM AL ORDINII: Nu întoarce capul!

(Cei DOI OAMENI AI ORDINII înfașcă de brațe pe un compañero aflat în public, îi răsucesc mâinile la spate, îl îngenunche și trăgându-l de păr îl scot din public.)

PRIMUL OM AL ORDINII: Mâinile pe ceafă! Privirea înainte!

CORALES: Ați fost avertizați

Că este interzis orice protest!

PRIMUL OM AL ORDINII: Mulțumiți-vă să ne acuzați

în neghioabele voastre tribunale internaționale —

că ne ocupăm noi de rest!

(Acel COMPAÑERO prins în public este adus în fața lui CORALES.)

13

AL DOILEA OM AL ORDINII: Aici nu e loc pentru zbierete așa-zis

umanitare —

care-s de fapt propagandă comunistă —

care nu intimidează justițiile militare —

și care pentru noi

nu e decât o vorbărie oarecare —

adu-l încoace!

PRIMUL OM AL ORDINII: Bunul cetățean latino-american

cu solidaritatea aia internațională are ce face!

Se șterge cu ea în dos!

AL DOILEA OM AL ORDINII: Și tu ești marxist, pui de târfă!

COMPAÑERO: No, señor.trad.

AL DOILEA OM AL ORDINII: De unde ești, lepădătură?

COMPAÑERO: Din Macondoglosar, señor.sursa

AL DOILEA OM AL ORDINII: Vino mai încoace!

COMPAÑERO: Si, señor.trad.

AL DOILEA OM AL ORDINII: Îți bați joc de mine?

COMPAÑERO: No, señor.

AL DOILEA OM AL ORDINII: Atunci fă doi pași ca la armată!

COMPAÑERO: Si, señor.

AL DOILEA OM AL ORDINII: Împachetați-l!

(Ceilalți OAMENI AI ORDINII îl doboară cu lovituri de paturi de armă.)

Ridicați-l!

(OAMENII ORDINII îl ridică însângerat.)

14

Dacă spui că ești marxist doar atâta pățești.

COMPAÑERO: Spuneți adevărul, señor?

AL DOILEA OM AL ORDINII: Mai împachetați-l odată!

(Se repetă molestarea.)

Trebuie să te batem, ca să știe și vecinii

că orice apropiere de ideile marxiste

înseamnă că nu vor să mai existe!

COMPAÑERO: Am înțeles, señor. Am să le spun că am fost marxist.

PRIMUL OM AL ORDINII: Ați auzit? (Râsete.)

Ăsta e marxist!

Întindeți-i pielea pe ziduri!

Întindeți-o bine,

e tânăr

să nu facă riduri!

(Ritmice lovituri se abat asupra prizonierului.)

CORALES: Noi nu torturăm, nu ucidem și nu terorizăm!

Noi pedepsim!

Nu există zi venită de la Dumnezeu

în care marxiștii să nu cheme populațiile la lupta de clasă

să nu semene ură

să nu distrugă unitatea noastră armonioasă

și astfel

să pierdem aportulglosar valoros al tuturor locuitorilor,

al tuturora — de la bogat la plebeu.

AL III-LEA OM AL ORDINII: Permiteți o întrebare, general Coralesglosar?

CORALES: Răspund cu plăcere

la orice întrebare-a presei noastre libere

mai ales.

15

AL III-LEA OM AL ORDINII: Se poate numi această acțiune

crimă sau genocid?

CORALES: Când răspunzi drastic la o rebeliune

nu se numește crimă! Ar fi și stupid,

întrucât noi facem o

operație de pacificare, o

operație de purificare!

(OAMENII ORDINII scot din gradene un compañero pe care îl târăsc pe jos până în fața lui CORALES.)

Există — ați și văzut — procese fulger-legale,

întâi îi condamnăm pentru trădare

și abia după aceea

îi executăm prin împușcare.

Elementele acuzate

le recunoaștem fără dificultate

după tendințe, după vorbe și acțiuni.

(OAMENII ORDINII îl descalță pe compañero și îi smulg haina. Bluza are imprimat chipul lui Guevaraglosarsursa.)

CORALES: Smulgeți-i mutra lui Guevara!

Smulgeți-o cu piele cu tot, (Ordinul e executat.)

Ucideți încă o dată fiara!

Reiau ideea...

că îi recunoaștem mai ales după principalul păcat

acela de a fi comunist, revoluționar,

socialist, stângist, și nu latino-american democrat!

(Către OAMENII SĂI.)

Executarea!

Nu avem nimic de împărțit

Cu cetățeanul apolitic, cu cetățeanul cinstit!

16

(COMPAÑERO înainte de a fi împușcat strigă, VENCEREMOSglosar!trad. VOM ÎNVINGE — VOM ÎNVINGE — VOM ÎNVIN...)

CORALES: Tot ce facem este pentru generațiile viitoare,

pentru populația pașnică.

(OAMENII ORDINII scandează: Cât suntem și vom mai fi Noi iubim oamenii vii!sursa)

CORALES: Eu, ieri acolo — aiurea,

acum aici,

și azi-mâine oriunde,

voi stârpi comuniștii

indiferent cine sunt și unde s-or ascunde!

Vreau să scăpăm lumea de demenți,

de credulii fanatizați

prin câteva cărțulii comuniste care costă doi cenți,

și mai ales de ucigașii aflați

în solda comunismului internațional!

Vom curăța lumea de obscurii profeți

ai prosperității capitaliste fără capital

de comuniști, de socialiști

de stângiști, de revoluționari,

de oamenii fără Dumnezeu, ziceți-le cum vreți,

eu tot îi lichidez!

Asupra ordinului nu se revine!

Ca să vă păstrați libertatea

Și integritatea corporală

între voi și bestiile roșii vor sta de straje

aceste grilaje.

(OAMENII ORDINII construiesc un coridor de grilaje. Pe coridor sunt târâți câțiva compañeros aduși din gradene).

17

CORALES: Priviți aceste animale.

Sunt suferinde fiindcă sunt turbate.

Arată astfel întrucât

din divergențe politice

își sar unul altuia în gât!

Dovada că se mușcă și se bat între ei —

sunt plini de sânge și le curg bale!

(Este târât un COMPAÑERO care se sufocă într-o pungă de plastic vârâtă pe cap și legată la brâu.)

CORALES: Ăsta zece zile la rând a strigat

că vrea să respire în libertate comunistă —

să-și respire atunci libertatea ideilor

dacă insistă!

(ALT COMPAÑERO geme și delirează.)

Ăsta cântă.

Să nu vă fie milă, nu e meloman!

L-am prins după ce a tras în noi și ultimul cartuș.

Se cățărase pe niște cadavre

sus pe morman!

Nu-l putem opri din urlat

și atunci îi punem în cap o căldare;

să vedem care cântă mai tare.

(Lovituri cu paturile armelor în căldare.)

Scoateți-i din celulă —

e ora de culcare!

După cum se vede avem grijă de ei!

(Ordonă.)

Executarea!

Mai aveți 2 minute

până sună ceasul de liberă trecere.

Duceți-i mai departe.

18

Un cadavru nu vorbește, e adevărat,

totuși pute.

(Sub lovituri de armă, târâți pe jos LOS COMPAÑEROStrad. sunt mânați până lângă un zid. La un semn OAMENII ORDINII scandează isteric: Cât suntem și vom mai fi Noi iubim oamenii vii! Și trag cu armele asupra deținuților. Scurt sunet de sirenă. FEȚELE DE PORȚELAN părăsesc gradenele de unde au asistat ca spectatori și coboară în scenă. Se plimbă de braț, clevetesc, surâd, se salută, își croiesc prin public o pârtie largă, despărțindu-l în două.)

CORALES: Oricum, pot spune:

fericită

această mulțime, curățită

de elementele de stânga;

în ultimă instanță

pot spune:

populația e pe deplin mulțumită

de când am dat vacanță

tuturor partidelor politice.

(Aplauzele OAMENILOR ORDINII.)

PRIMUL OM AL ORDINII: Cumetre general,

un suspect — un student

dibuit că se ascunde printre oamenii de treabă!

AL DOILEA OM AL ORDINII: O mutră suspectă,

señor generaltrad.,

bănuit ca luptător de guerilăglosar.

PRIMUL OM AL ORDINII: Cel care-și ține mâinile la spate!

AL DOILEA OM AL ORDINII: Cel care-și ține cu mâinile pulpanele hainei!

E bănuit că ar fi marxist —

în public e cântăreț popular.

19

CORALES: Luați-i pe amândoi

interogați-i

cântărețului zdrobiți-i mâinile

și apoi puneți-l în libertate.

(Un OM AL ORDINII suflă în fluier. FEȚELE DE PORȚELAN încremenesc în poziția în care au fost surprinși, sau în devălmășie — îmbrâncindu-se, trăgând unii de alții se grupează în perechi.)

AL III-LEA OM AL ORDINII (fluierând și alergând printre ei strigă): Nu mai mulți de doi!

Nu mai mulți de doi!

Orice grupare mai mare

este delict de război!

CEL CU MÂINILE LA SPATE: E o rușine, señor coloneltrad.,

să confundați un deputat democrat,

să mă confundați pe mine cu el!

Protestez! Protestez! Protestez!

CORALES: Dați-i drumul!

(I se dă drumul CELUI CU MÂINILE LA SPATE. OAMENII ORDINII îl îngenunchează pe CEL CARE-ȘI ȚINE PULPANELE HAINEI CU MÂINILE.)

UN OM AL ORDINII: Știi cine sunt eu?

ALT OM AL ORDINII: Știi cine sunt eu, marxist împuțit?

UN OM AL ORDINII: Sunt cel care o să-ți zdrobească mâinile!

ALT OM AL ORDINII: Cu mâinile rupte să-mi cânți la ghitară

Să-ți aud vocea grohăind

Lozincaglosar aia barbară!

(Cu paturile armelor îi sunt zdrobite mâinile. Urlet.)

20

SEÑORA 1 (țipăt isteric): Ay! Ay — A-yaya!trad.

SEÑORA 2: Liniștește-te, scumpa mea!

SEÑORA 1: Dați-mi drumul la general!

SEÑORA 2: Liniștește-te, scumpa mea!

SEÑORA 1: Ei bine, nu-mi pasă

nu-mi pasă, nu-mi pasă

de legislația dumitale sănătoasă!

MOMIO: E o rușine!

Spune-i că-i o rușine

să nu accepte democrația care...

SEÑORA 1: Ți-am suportat mirosurile dumitale cazone,

dar nu pot dormi nici o noapte

de urlete sinistre,

de răcnete guturale,

de împușcături, de plânsete...

SEÑORA 2: Liniștește-te, scumpo!

SEÑORA 1: Nu pot dormi

de înjurături și cadavre.

Și mai apoi de atâtea urale!

CORALES: Señora,

Suferim cu toții!

SEÑORA 1: Privește!

Privește în ce hal am ajuns!

CORALES: Suferă întregul continent

și noi împreună cu el!

SEÑORA 1: Nu-mi pasă,

Adu-ți aminte ce mi-ai promis

Poftim: (Răstoarnă o căldare.)

21

Cu o căldare de bani — cu o căldare! —

Nu cumperi nici o cană cu lapte.

MOMIO: Señor general, democrația poate restabili

toată catastrofa într-o singură zi!

SEÑORA 1: Și nu mă întreabă nimeni cât costă

parfumul franțuzesc

care să împrăștie năvala de duhoare!

Te conjur!

Trimite-i pe ăștia la locurile lor! (Arată spre public.)

Ce caută ăștia aici

cu mutrele lor schimbătoare

de indignați și acuzatori!?

Vreau vechea și clasica ordine,

Vreau...

CORALES: Fără multe cuvinte!

SEÑORA 1: Vreau vremurile de dinainte!

Să ascult concertele de Bach pentru clavecinsursa

fără să-mi pese

de starea de asediu și de inflație

și nici de cei doi revoluționari ascunși la vecini.

CORALES: Fuga marș!

Arestați-i!

SEÑORA 1: N-ai să îndrăznești!

Sunt nepoții dumitale

pe care i-ai ținut, de nu știu câte ori,

câte două zile prin închisori

pentru că au strigat lozinci la niște demonstrații!

PRIMUL NEPOT: Târfa asta de mătușă

Ne confundă cu cadavrele

rebelilor îngrămădiți la ușă!

AL 2-LEA NEPOT: Mi-e rușine să spun că mi-ești unchi.

Da, señor general (aleargă cu o armă spre gradenele

22

unde se află compañeros arestați.)

care nu lași ura mea din rărunchi

să ucidă rebelii înainte de tribunal

(panică, strigăte, împușcături.)

Dintele marxist trebuie scos afară!

America noastră nu-i suportă!

SEÑORA 1: Auzi?

Cum vrei să am cu ei liniște în casă?

CORALES: Puneți mâna pe ei!

(Cei 2 NEPOȚI sunt prinși.)

Vă expulzez! AFARĂ! PLECAȚI ÎN EUROPA!

AL 2-LEA NEPOT: Ai să regreți,

Când îți vor da bătaie de cap

decedații Guevarasursa,

Camilo Torresglosar, Luis de la Puente,

Lobatón, Marighella,

Yon Sosa, Peredo, Allendeglosar,

PRIMUL NEPOT: Și nu uita că pe Julido încă nu l-ați împușcat!

CORALES: Expulzați-i!

Nu mi-e teamă de morți,

o scot eu la capăt și cu decedații!

SEÑORA 1: Nu-mi pasă, nu-mi pasă, nu-mi pasă

de legislația dumitale sănătoasă...

PRIMUL NEPOT: Ei, da! O să primesc eu ordine de la o goarnă cazonă!

AL 2-LEA NEPOT: Acum nu militarul sforăitor,

ci legea noastră de fier ne ordonă!

SEÑORA 2: Încetează, scumpo, ajunge!

CORALES: Închideți gura presei neobedient extremiste!

23

SEÑORA 2: Ce-ai fi vrut să poată face

împotriva clasei declasate,

împotriva sărăcimii spurcate?!

CORALES: Control sever a tot ce apare în ziare și reviste!

(Către Señora 2.) Vorbiți!

SEÑORA 2: Sunt înspăimântată, señor!

Fetelor,

Am avut un vis înfricoșător!

Când tot așa, tot aici,

mă plimbam, și voi la fel,

și cadavrele multe

colo și colo.

CORALES: Pe scurt, ce doriți?

SEÑORA 2: Și dumneata, generale!

Era și el

în mână cu aceeași superbă coadă de bici.

CORALES: Încetează, señora!

SEÑORA 2: Chiar așa ai strigat...

CORALES: Încetează cu bazaconiile dumitale!

SEÑORA 2: Tocmai când voiam să-ți spun ceva

într-o audiență ca acum...

CORALES: Luați-o vă rog de aici!

SEÑORA 2: Privește, generale, dar fără să pui mâna!

CORALES: Ieși afară, ești insolentă!

SEÑORA 2: Pe mine mă doare capul,

îmi crapă capul de durere —

nu se vede?

24

Mi-l apăs atunci, ca să înțelegi,

și uite! Privește! Privește!

Curge pe mine apă înroșită, sângerie

(din părul ei curge apă sângerie),

și rochia se udă, băltește.

Privește minunea, privește!

Îmi pierd a doua oară aceeași feciorie,

Zilele și nopțile pâlpâie uimitor

(pâlpâit de reflector)

dar noi — trece timpul — nu mai murim

nici unul din noi nu mai moare

dar privește în jur,

să vezi cumplita oroare...

(Panică multă printre FEȚELE DE PORȚELAN: grimase, gesturi și guri căscate a țipăt de spaimă.)

Morții!

morții înviază în gropile lor!

(Executații s-au ridicat de mult în picioare.)

CORALES: Señora! Señora!

Nu e adevărat ce spui,

Calmează-te, îți trebuie odihnă,

SEÑORA 2: Află atunci

ce n-am spus până azi nimănui —

același coșmar l-am avut și la moartea soțului!

CORALES (o mângâie cu coada de bici — cravașa — pe față, pe sâni, pe coapse, pe pântec): Nu e adevărat!

(SEÑORA 2 tremurând, cu ochii închiși, gustă mângâierile.)

Nu e adevărat,

Vi se pare, e un vis!

SEÑORA 2 (Convulsii, gâfâit): Ay-ay-ay!

25

CORALES: Liniștește-te! Sunt morți toți! Toți! Toți

pe câți i-am ucis.

SEÑORA 2: Câte plăceri știi să-mi dai!

CORALES: E sfântă acum

liniștea la care a visat

ani la rând soțul tău.

SEÑORA 2: Ah! Ah! Santa Mariaglosartrad.... Dragul meu...

n-ai murit...

te simt iar... n-ai murit...

CORALES: Abia azi am impus

calmul necesar și atât de dorit

de soțul tău, generalul nostru mișelește asasinat!

(Nemișcate — pe fondul unor țipete de spaimă, FEȚELE DE PORȚELAN urmăresc convulsiile SEÑOREI 2, care, epuizată, alunecă pe podea.)

MOMIO (apropiindu-se): Señor general,

Plătește prea mult prosperitatea tuturor...

CORALES: Nu discut! Este necesar

pentru reînnoirea patriei un regim autoritar.

MOMIO: Democrația noastră parlamentară...

CORALES: Ne aflăm din clipa aceasta într-un stat

eminamente depolitizat.

N-am ce face cu politicienii — afară!

MOMIO: Nu e vorba de politică acum!

ALT GLAS DE PORȚELAN: Restabiliți, vă cerem fierbinte!

Biblica democrație creștină.

CORALES: De la bun început v-am avertizat...

26

ALT GLAS DE PORȚELAN: Liberalismul — poftim, în două cuvinte!

Soluția economică egal liberalism.

ALT GLAS DE PORȚELAN: Societatea noastră leșină!

Ce faceți în cazul acesta?

MOMIO: Insist să răspundeți cinstit și fără cinism!

CORALES: Americanism și integraționismglosar!

ALT GLAS DE PORȚELAN: Pentru numele lui Dumnezeu,

nu sugrumați economia internă!

Ea și prosperitatea nu au nici o vină!

CORALES: LAGĂR! LINIȘTE! TĂCERE!

MOMIO: Dezaprob felul în care vă adresați —

în fața națiunii —

cetățenilor atașați

efortul politic inițiat!

UN GLAS DE PORȚELAN: Noi nu suntem prizonieri politici,

ci patrioți aliați

la opera de salvare!

(Proteste ale FEȚELOR DE PORȚELAN.)

CORALES: Liniște! LINIȘTE!

Am să vă dau o lecție:

împrăștiați

spectatorii,

invitații;

aduceți într-un singur loc

toți arestații

până la unul — inclusiv

27

condamnații la moarte,

morții

și ÎNVIAȚII! (Încep executarea ordinelor.)

Ascultă la mine!

Nu vreau să văd nici invitat și nici spectator

întorcându-se în mers spre stânga lor!

Vreau ordine!

Să nu se audă șoapta!

Se poate ajunge în același loc

și ocolind pe dreapta!

Și acum lecția promisă!

Ca să vedeți că sunteți căcacioși

și oameni de nimic... LINIȘTE!

Vă permit, în perimetrul acestui lagăr

de reeducare creștină și apolitică,

să vă înfruntați cu marxiștii.

Nu voi interveni decât atunci

când veți muri de frică!

Să vă ajungă încă o dată cuțitul

și revoluția comuniștilor —

la os!

Politica voastră e de prisos

fără teroare și fără omor!

Ordon, începeți propagandaglosar!

MOMIO: Señor general,

avem nevoie de un răgaz...

CORALES: Cât?

MOMIO: O lună, două, pentru începutul pregătirilor!

CORALES: Mierdaglosar!trad.

Vă dau liber de voie zece minute.

Istoria nu așteaptă, señor!

Chiar și aceste clipe pierdute

sunt în folosul — știți voi al cui.

Hai odată, spuneți și voi —

repetați în cor!

COR: În folosul stângiștilor!

28

REPETIȚIE GENERALĂ — GREȘEALĂ CU GREȘEALĂ

(partea a II-a)

Agitația febrilă printre FEȚELE DE PORȚELAN care scot husa de pe statuia unui Crist catolic nerăstignitglosar.

Murmure printre COMPAÑEROS. FEMEILE îngenuche în fața statuii. Rugăciuni. FEȚELE DE PORȚELAN îmbracă statueta lui Crist cu o salopetă muncitorească scoasă de MOMIO dintr-un pachet. Apare MAMITA MUNDIAL COMPANIA escortat de COLONEI, și, împreună cu GENERAL CORALES, se așează pentru a asista la spectacol.

O FEMEIE se aruncă la picioarele lui Crist îmbrăcat în salopetă, începând o lungă implorație.

MAMITA: Interesant! Știți cumva cine e femeia?

CORALES: Soție de pușcăriaș politic.

Dintr-acelea care se lasă împunsă dedesubt,

la zid, în picioare,

de câte un gardian mai fălos și corupt.

Uneori gardianul se-nduplecă să-i ducă

bărbatului din închisoare

câte un pachet cu boarfe și mâncare...

Nu se știe cum,

dar a aflat

că bărbatu-său a fost împușcat

între un lagăr și altul, pe drum.

29

MAMITA: Popor încă necivilizat și instinctual

și care trebuie ca atare investigat științific.

Vom studia degenerescența umană spre animal.

Fișa femeii, te rog.

CORALES: Colonel Santiagoglosar! Fișa soției de stângist ucis!

SANTIAGO (bate călcâiele): Născută în Torre Tagleglosartrad.. Sunt nouă frați.

Unul e socialist. Cel de-al doilea și mai de stânga!

Au murit cu o lună înaintea lui Guevara.

Al treilea, de extremă teroristă castristăglosar,

fură consuli străini aliați.

Nu are domiciliu.

O soră este mireasă a lui Cristos cu patru copii

din două căsătorii.

Un alt frate e un nebun periculos,

știe limba quechuaglosar și vrea să traducă

din Marx.

Nu mai apucă —

e tuberculos.

Alt frate e fugit în Cuba.

Ultimii doi sunt mineri în Chile și Peru.

Un singur punct salvator:

sora mai mică, după trei ani de bordel,

Azi e amanta unui senator.

(FEȚELE DE PORȚELAN au terminat pregătirile. Izbucnesc focuri de artificii în jurul statuii, petarde și strigăte exaltate.)

(Cortegiu. Murmur cântat în genunchi.)

COR: Ridică-te, scoală-tevers.

și privește fără mânie

Spre muntele de unde vin

curgând spre câmpie

durere și venin.

MAMITA: Generale Corales!

30

CORALES: Vă ascult, señor.

MAMITA: Copiii aceștia crescuți în frica lui Dumnezeu

sunt cuminți, puțini și cam neprotejați!

COR: Pe tine care

mânuiești zile și ape

și semeni zbor de condoriglosar,

Tu, cel pe care

n-au putut să te-ngroape.

CORALES: Impotenți cârtitori! Îi știu eu...

Fricoși lacomi și dezmățați.

COR: Pe tine cel care

n-ai putut să mori

Te rugăm

eliberează-ne pe noi

de cel asupritor.

MAMITA: Orice ai spune —

ei sunt adevărata garanție

pentru investiții și democrație!

CORALES: Nu vă contrazic.

MAMITA: Adu-mi la cunoștință că și dumitale

îți plac cum sunt pe placul meu!

COR: Ridică-te, Isus,

Îndură-te de noi

și adu-ne, Isus,

regatul dreptății celei noi

și al egalității tuturor!

CORALES: Santiago! A sosit momentul

să-ți restabilești prestigiul pierdut —

știi tu cum!

31

SANTIAGO: Mi-amintesc, señor,

Am votat cu partidele de stânga

în calitate de director și deputat

etatizarea pe jumătate

a două mici bănci agricole

din care am delapidat.

(CORALES își dezbracă haina de general sub care se află o haină de general mai mare.)

COR: Ridică-te, Isus,

ridică-te, Isus,

privește mâinile tale

și-ntinde-le, frate iubit,

fratelui tău asuprit

(CORALES îi întinde lui SANTIAGO haina dezbrăcată.)

MAMITA: Felicitări, señor!

SANTIAGO: Mă copleșiți (îmbracă haina).

CORALES: Adu-ți aminte de justețea datoriei

față de patria continentală.

Pentru orice încălcare a democrației

aplici democrația capitalăsursa! (?)

COR: Vom merge, Isus,

prin sânge uniți.

Picură sânge din pâine —

azi e clipa dorită.

Nu putem aștepta până mâine!

CORALES: Drepți! Și acum dă-mi voie să-ți urez succes!

Și nu uita: necesitatea politică

are propria ei lege morală!

COR: Facă-se voia Tasursa —

Pe pământ și nu în cer —

32

Dă-ne forța și curajul tău

acum în ceasul morții

atâtor care pier

în lupta cu cel rău.

(SANTIAGO bate călcâile. Dă ordine scurte. OAMENII ORDINII flanchează procesiunea care s-a pus în mișcare, ducând pe umăr statueta lui Crist și îndreptându-se spre platforma centrală. MOMIO se cocoață și agață de gâtul statuetei afișul electoral pe care stă scris: VOTUL PENTRU MINE E AL FERICIRII CREȘTINE. Procesiunea e întâmpinată cu fluierături, strigăte, sunete indecente, de grupul de muncitori care desfășoară steaguri roșii.)

MAMITA: Ce caută femeile în plină demonstrație?

CORALES: Propaganda comunistă e o escrocherie sentimentală.

O femeie pătimaș marxistă este mai periculoasă

decât o grevăglosar generală.

MAMITA: Femeile voastre, instinctuale și analfabete,

fac politică din pură imitație!

Grija lor va rămâne tot droaia de copii

și pofta bărbatului gata oricând să se-mbete...

(SANTIAGO ȘI OAMENII ORDINII se interpun între cele două grupuri. Muncitorii scandează): ACCEPTAȚI DELEGAȚII! ACCEPTAȚI DELEGAȚII!)

MAMITA: Și gloata asta se numește clasă progresistă!

VOCI DIN DEMONSTRAȚIE: — Vrem convorbiri de la egal la egal

— Nu poate fi vorba de egalitate

Între muncă și capital!

CORALES: Apucături periculoase, sirglosar!trad.

Ierarhic și legal

numai noi suntem clasă progresistă!

33

VOCI DIN DEMONSTRAȚIE: — Acceptați sindicatele!

— Acceptați delegații!

— Vă vom răsturna de la putere

odată și odată

noi, exploatații!

(MOMIO răzbate până la treptele platformei pe care le urcă.)

MOMIO: Sir Mamitaglosartrad.,

vă implor —

și pe dumneavoastră, señor,

acceptați compromisul unei întrevederi.

E democratic și util

să înlăturăm două, trei pretenții muncitorești

din cele ignorate până mai ieri!

(MUNCITORUL urcă treptele în aclamațiile demonstranților. MOMIO îl întâmpină afabil, îi strânge mâna, împrăștie, peste mulțime, confeti.)

MOMIO: Prin dumneata, señor lucrător,

patria latino-americană își zărește

ieșirea din impasul numit — atât de jignitor —

în curs de dezvoltare —

Dumnezeu,

dumneata și eu

vor sări patriei în ajutor.

MUNCITORUL: Señor creștin și lider democrat,

într-un continent bogat, unui popor sărac

Dumnezeu îi dă, dar nu-i pune și-n sac!

(MOMIO aplaudă jenat. Demonstranții murmură, scandează, se agită.)

MUNCITORUL (către MAMITA): Eu reprezint sindicatele,

señor MAMITA MUNDIAL COMPANIA.

34

MAMITA: Știu pentru ce ați venit! Nu-ți dau nimic mai mult!

APARICIO (se urcă pe o tribună improvizată): Compañeros! muncitori!

MUNCITORUL: Al doilea punct al revendicărilor...

APARICIO: Știm de pe acum care va fi

răspunsul acestei mari companii!

MAMITA: Și așa m-am lăsat prostit de alții ca dumneata

numai din înțelegere creștinească și umanitară!

(DEMONSTRANȚII râd în hohote.)

MUNCITORUL: Al doilea punct al revendicărilor

este cedarea a jumătate

din beneficiile de proprietate!

APARICIO: Compañeros!

Nu e de ajuns!

Să devenim stăpânii propriilor noastre bogății!

MAMITA (către MOMIO): Într-un fel, obrăznicia ăstuia are temei!

APARICIO: Naivitatea noastră a devenit,

pentru imperialism, o nouă vacă de muls!

MAMITA: Recunoașteți și voi, sindicatele,

că până să vin cu banii mei

aveați o autohtonă producție de mături și pături.

Asta era politica voastră economică!

APARICIO: Azi costă mai mult materia primă

Decât munca cea mai calificată!

O nesperată justificare pentru aceeași crimă

numită exploatare

care rămâne aceeași ca și altădată!

35

MAMITA: Înțelegi?

Până să vin eu, numai obiectele de artizanat

și fructele exotice intrau în schimbul vostru comercial

între un capăt și altul de sat!

MUNCITORUL: Noi suntem obligați să ne vindem forța de muncă!

MAMITA: Ești încăpățânat!

Afacerile și organizarea

în America metisăglosar

nu sunt de nasul lucrătorului încă rural!

O VOCE: Nu îngăduim schilodirea voinței clasei producătoare

de bunuri materiale! (Aclamații.)

MUNCITORUL: Noi suntem obligați

să ne vindem forța de muncă,

iar voi să o cumpărați!

MAMITA: Greșești!

APARICIO: Greșim,

dacă vom crede

că revendicările vor fi acceptate!

MAMITA: Nu sunt obligat să cumpăr munca voastră!

APARICIO: Compañeros!

MAMITA: Iar dacă ai fi dumneata proprietar,

după un an de relativă prosperitate,

pentru oricare dintre mărfuri

vei găsi cumpărători din ce în ce mai rar!

APARICIO: Monopolismul internaționalglosar

pentru oricare din mijloace are o scuză!

MUNCITORUL: Și munca noastră este un capital!

36

MAMITA: Perfect! În această afacere astea-s condițiile!

Dacă nu-ți convine — refuză!

APARICIO: În fața greutăților noastre, soluțiile

nu le poate găsi

decât socialismul,

care va birui și aici, într-o zi!

MAMITA: Ai toată libertatea să...

MUNCITORUL: Și dacă vom pune mâna în cruce

ce vei mai exploata,

cui vei mai vinde și ce vei mai cumpăra

Sir, Herrglosar, monsieur, señortrad.?

(Aclamații, agitație printre demonstranți.)

O VOCE: Nu renunțăm la drepturile noastre!

MULȚIMEA: NU-NU-NU!

NU-NU-NU!

MAMITA (așteaptă potolirea vacarmului): Învață să fii politicos.

Vorbeam eu.

Întrucât m-ai întrerupt, audiența s-a terminat.

Ieși afară!

MUNCITORUL: Am încercat să te conving spre interesele dumitale.

A doua oară dumneata mă vei chema, señor!

După grevă!

MAMITA (către MOMIO): Pleasetrad., dă-i o pereche de palme individului.

MOMIO: Nu înțeleg pentru ce, însă! (Îi dă o pereche de palme MUNCITORULUI.)

MAMITA (către MUNCITOR): Consideră că te-a mustrat un unchi mai mare.

Acum vei primi o pereche de palme pentru amenințare.

37

MOMIO: Nu este în spiritul democrației liberale!

Sir, vă conjur! (Execută ordinul. Către MUNCITOR.) Acestea din partea mea, întrucât nu este loial din partea dumitale

Să vii la o discuție cu atâta mulțime în jur!

MUNCITORUL (către MAMITA): O clipă, señor!

MAMITA (către MOMIO): Du-te și adu un bici.

Ăstuia trebuie să-i explici

și elementarele norme comunitar-internaționale

ale marii producții industriale!

DEMONSTRANȚII: Nu ne batjocoriți!

Suntem nedreptățiți!

Să trăim cum voi trăiți!

MOMIO: E prea complicată problema,

Poate totuși renunțați!

Auziți ce se întâmplă afară!

(CORALES dă ordine scurte, în jurul lui se grupează OAMENI AI ORDINII, și se îndreaptă către DEMONSTRANȚI.)

CORALES: Bagă la cap, secătură politică, cască urechile

și ia aminte!

MOMIO: Calmați-vă, señor Corales.

CORALES: Sămânța tuturor discordiilor sociale

este creștineasca lozincă —

toți oamenii sunt egali în fața lui Dumnezeusursa —

folosită de ateii comuniști în detrimentul armoniei sociale,

Să le băgăm în cap cu forța și celălalt precept —

ca pe tine iubește-l pe aproapele tăusursa.

O VOCE: Să dispară sărăcia și foamea!

38

DEMONSTRANȚII scandează: Nu ne batjocoriți!

Suntem îndreptățiți!

Să trăim cum voi trăiți!

MUNCITORUL (către MAMITA): Ascultă!

Noi suntem o clasă progresistă indiferent de

lătrăturile dumitale despre supremația tehnocrațieiglosar!

Forța noastră este o realitate,

socialismul este o clarviziune,

o cerință istorică.

TE URĂSC! TE URĂSC DE MOARTE!

Ura mea este ură de clasă

organizată și metodică.

(Dă cu pumnul în masă. Pumnul sângerează.)

(Busculadă între DEMONSTRANȚI ȘI OAMENII ORDINII. Doi OAMENI AI ORDINII urcă scările și îl arestează pe MUNCITOR. Prin mulțime, UN OM AL ORDINII îi ține pumnul însângerat ridicat. AMANDA țipă, plânge, se agață de OAMENII ORDINII încearcă să-l smulgă din strânsoare pe MUNCITOR. E îmbrâncită.)

CORALES: Dacă în fața lui...

(Vacarm. Nu se face auzit.)

Dacă în...

(țipă) LAGĂR! LINIȘTE!

(Scurtă busculadă. OAMENII ORDINII impun scurt tăcerea.)

Dacă în fața lui Dumnezeu toți oamenii sunt egali,

e o minciună sfruntată comunistă,

o mârșavă propagandă

că ar fi progresistă

tocmai așa-zisa clasă socială care,

economicește,

cere să fie ajutată!

39

Iată de ce se impune o mișcare

civico-militarăglosar.

Amin!

MOMIO (întrerupându-l din reculegere. Panică): Señor general Corales,

Cer să apărați libertatea electorală!

(Aplauzele DEMONSTRANȚILOR. Aclamații. MOMIO face semn că vrea să continue.)

Insist să apărați democrația socială

Este indicat, señor, să interveniți

numai în cazuri de forță majoră.

Dar atunci cu toată asprimea!

(MOMIO urcă pe platformă, însoțit de SANTIAGO,)

MOMIO: Să refuzăm cu toții utopiile absurde!

Socialismul, comunismul!

(Huiduieli.)

Dar noi suntem revoluționari și patrioți:

Trăiască revoluția în libertate!

(Aplauze.)

Fiindcă sprijinim ideile civilizației prospere,

Ideea de progres material;

Dar să nu uităm că progresul material nu se poartă la revere,

ci în buzunare, și se numește capital.

(Huiduieli. FEȚELE DE PORȚELAN aplaudă.)

Să-i sprijinim pe curajoșii întreprinzători!

Singura soluție într-o țară săracă!

(Huiduieli. SCANDARE:

Mumie, codoașă!sursa

Cornută fără boașe!)

40

Vom spori investițiile de capital (huiduieli)

În primul rând capitalul —

Și abia în al doilea rând munca —

Poate să asigure salariul vitalglosar (huiduieli și aplauze.)

SCANDARE: Mumie codoașe!

Cornută fără boașe!

(Câțiva muncitori busculează FEȚELE DE PORȚELAN, le smulg din brațe statuia lui Crist și cântând RUGĂCIUNEA UNUI LUCRĂTORsursa, vâră în găurile celor două palme ale statuii secera și ciocanulglosar.)

MOMIO: Cetățeni!... Mă adresez bunului latino-american... (E huiduit.)... Nu poate să existe... nu poate... E întrerupt de scandări.)

APARICIO: Compañeros,

Ați... ați auzit cu toții...

MOMIO (panicat și patetic): Nu poate să existe economie dacă nu există

reguli clare ale jocului pentru diverse sectoare...

(Cântecul, huiduielile îl întrerup definitiv.)

APARICIO: Compañeros!... Compañeros!...

Ați auzit cu toții... (cântecul a scăzut.)

O VOCE: Vorbește, stânga unită! Liniște!

APARICIO: Ați auzit cu toții aplauze și huiduieli

de-a lungul discursului creștin democrat!

Era huiduit de câte ori amintea

de capital, de întreprinzători, de fericirea

de a fi exploatat (râsete)

într-un cuvânt, de imperialism și monopolism de stat.

(MOMIO și SANTIAGO își vorbesc în șoaptă. SANTIAGO coboară și ordonă scoaterea căștilor și infiltrarea printre DEMONSTRANȚI.)

41

Iar... (aplauze)

iar aplauzele erau pentru vorbe ca acestea:

revoluționari, patrioți,

sau:

Trăiască revoluția în libertate! (Aplauze.)

sau:

Să asigurăm salariul vital! (Aplauze.)

Compañeros!

America noastră metisă trăiește blestemul cuvintelor!

Ce să înțeleagă creolulglosar sau araucanulglosar

sau strănepotul acelui sclav negru, pus în libertate

nu din convingeri umanitare, ci din ne-rentabilitate,

ce să înțeleagă călărețul gauchoglosar, sau minerul andin

din cuvintele acestea: revoluție și socialism?

Cuvintele acestea înseamnă experiență

experiență socială intensă, istorie din plin.

(UN OM AL ORDINII începe să cânte; ceilalți OAMENI AI ORDINII își alătură glasurile; DEMONSTRANȚII huiduie.)

Ajută-mă, Doamne,

să lupt cu Satana.

MICUL COR: Să mor pentru tine

pentru credința sfântă

VOCI: — Nu răspundeți!

— E o provocare!

— Nu-i loviți!

MICUL COR: Voi fi pentru tine

Adânc iubitorul

Și apără, Doamne,

de rău tot poporul.

(O VOCE începe să cânte: „VOM ÎNVINGE!sursa” DEMONSTRANȚII cântă. OAMENII ORDINII se retrag.)

42

APARICIO: Cuvintele revoluție și socialism,

Compañeros,

înseamnă experiență socială și istorie trăită

din plin! (Aplauze.)

MAMITA: Cine este acesta? Vreau fișa lui!

APARICIO: Pe continentul nostru își plimbă taraba economiștii

și tehnicienii.

Noi conchistadoriglosar, vânzători de cuvinte magice

ca libertate, revoluție, tradiție, popor — petarde fără fum

aflate în dotarea oricărui dictator;

fumul țâșnește mai târziu

din armele cu care sunt uciși cei ce le stau

în drum.

CORALES: Santiago! Fișa!

SCANDARE: Un popor strâns unitsursa

Nu poate fi nimicit.

APARICIO: Metisul înghite și suportă orice aberație politică

dacă i se repetă vorbele de mai înainte.

Conflictele de clasă se pot aplana între noi

dacă două evenimente politice opuse

folosesc aceleași cuvinte!

(Aplauze.)

Nu trebuie să mă aplaudați,

ci să învățăm să explicăm fără tăgadă

înțelesul socialismului

oricărui om de pe stradă!

Noi am moștenit o mână de aristocrați

ai bumbacului, ai fructelor exotice

ai minereurilor, deci:

crânceni producători de materie primă;

moștenim milioane de înfometați și disperați,

43

dar mai puțin de un proletar adevărat

la kilometrul pătrat!

Compañeros,

Comuniști, socialiști, studenți și revoluționari,

țelul luptei noastre, în aceste condiții, este

obținerea conștiinței marxiste, proletare!

Prima condiție pentru clădirea socialismului,

a societății viitoare!

(Aplauze. Urale. Huiduielile FEȚELOR DE PORȚELAN.)

Avem de ales:

Barbarie sau socialismglosar!sursa

(Cântecul „Vom învinge”!)

(Aplauze, strigăte aprobative. Agitația instalării unor afișe, panouri ale mișcării marxiste.)

MAMITA: Prea mult zgomot. Nu mai aud ce îmi spuneți!

CORALES (țipă): LINIȘTE!

(Strigătele nu încetează. SANTIAGO învârtește manivela unei sirene polițienești. Liniște.)

SANTIAGO: Compadreglosar general Coralestrad.,

Ultima oară vorbitorul a fost găsit împușcat

la Punta Arenasglosar, în Chile,

dar informațiile pe care le-am verificat

spun că a mai fost ucis odată în Antileglosar,

altă dată în inima Anzilor, ca partizan,

apoi în Bolivia, apoi în Jujuyglosar

adică cel puțin o dată în fiecare an.

MAMITA: Probabil n-a fost ucis cum trebuie.

SANTIAGO: Sunt de acord cu dumneavoastră, señor,

ultima oară n-a fost ucis decât de două ori.

44

CORALES: În orice caz, eu vă garantez

că oriunde voi poposi

îl voi ucide o dată în miez de noapte

o dată în miez de zi. (Izbucnesc toți trei în râs.)

MAMITA: Și totuși

comuniștii se înmulțesc mai repede ca muștele

prin gunoaiele marginilor de orașe.

(Doi OAMENI DE ORDINE ridică un grilaj la care dau năvală strivindu-se — bărbați și femei.)

CORALES: Mierda! E exclus!

FEMEILE: — Stăm și așteptăm de dimineață!

— Lada de gunoi când sosește!

CORALES: Și totuși preventiv îi izolăm prin bariere

militare și sanitare, dintre cele mai severe...

FEMEILE: — Lada de gunoi!

— Când sosește?

— Stăm de dimineață!

— Să vină odată!

— Să vină mai repede!

— De foame mi se face greață!

CORALES: Populația asta sălbatică și declasată

e în stare numai de crime abjecte.

(Apare OMUL FĂRĂ BRAȚE peste grumazul căruia este petrecută cureaua unei arme.)

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Ce credeți voi, oameni din popor!

FEMEILE: — Gunoiul! Gunoiul!

— La prânz o să plouă!

— Vărsați-l odată!

45

— Dacă-l ia apa?

— Ce ne mai rămâne nouă?

CORALES: Pe cel care scormonește ilegal

o ladă de gunoi nevărsată

nici după moarte nu pot să-l ierte!

OMUL FĂRĂ BRAȚE (circulă neobservat în preajma lui CORALES și MAMITA): Priviți-l!

Își umflă bucile grase,

se screme să facă promisiuni.

Pârțâitul lui însă miroase

tot a sărăcie și minciuni!

FEMEILE: Roagă-i tu! Roagă-i să ne dea!

Dacă cerem noi poate nu vor!

Roagă-i tu! Roagă-i!

CORALES: Ăștia nu sunt un prețios capital

nici pentru cei mai îndărătnici marxiști!

(MAMITA aruncă peste populație un pumn de bomboane. Se iscă debandadăglosar, peste care MAMITA aruncă niște confeti.)

MAMITA: Populație cariocaglosar!

Pestriță... îmi place... (o femeie gravidă cântă și dansează greoi; în jurul ei, mâini întinse la cerșit)... e exotic.

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Nu vă lăsați amăgiți de dărnicia lor!

MAMITA: Un ziarist de stânga îi numește zdrențăroși mâniați.

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Ce mai așteptați!

La moarte cu stăpânii!

CORALES: Știm!

Știm că azi comuniștii în tentativele lor ucigașe...

46

MÂNIATUL (din mulțime): La moarte cu stăpânii!

FEMEILE: — Nu supăra señorii!

— Închide-i pliscul!

— Și mie mi-e foame!

— Țineți-l pe loc! (Liniște.)

CORALES: ...folosesc atât propaganda cât și armele de foc!

FEMEILE: — Așteptăm chircite pe vine!

— Lada de gunoi!

— Lada de gunoi!

— Gunoiul când naiba mai vine?

— Vrem să mâncăm și noi!

MAMITA: Căutați o soluție!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: La moarte cu bogații!

Dați-mi o mână de ajutor!

(Rumoarea se stinge brusc.)

CORALES: De fapt așteptăm, señor, așteptăm

să se nască miracolul nostru economic,

un miracol tipic,

valabil oricând și pentru toate țările,

indiferent de blocul politic!

FEMEILE (exclamații, cruci făcute, țipete): — Ay! Ay! Santa nuestratrad.!

— Și-a pierdut mâinile!

— Nu are mâini! Dați-i ajutor!

— Vino-ncoace! Vino încoace!

— Cine te-o șterge unde-i rușine?

— Vino încoa să nu te bată!

— Ce are? De ce nu vine?

— Ce porți blestemăția aia la gât?

MAMITA: Aflați

Cât de tare sunt înfometați!

47

CORALES: La naiba! Glumiți! Nu se poate afla!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Dați-mi o mână în ajutor

atunci când vă strig:

La moarte cu bogații!

Puneți mâna pe armă și împușcați-i!

(MAMITA despachetează un calup de țigări de foi, și mototolește încet celofanul.)

MÂNIATUL: Auziți ce spune?

Măcar să strigăm:

La moarte cu bogații

La moarte prin tortură!

FEMEILE: Taci! Taci! (Se lasă liniște.)

A foșnit o hârtie!

— N-am auzit nimic

— Dați-i una peste gură!

— A foșnit! A foșnit!

— Și eu am auzit!

— Spurcăciune!

— Nu este bun decât de lătrătură!

MAMITA: Ai observat reacția lor?

Și totuși cred că da!

Sper că te-ai convins!

Se poate afla

Gradul lor de înfometare!

(Aprinde țigara de foi și aruncă muștiuculglosar tăiat în mulțime.)

FEMEILE: — Mai aruncați, señor!

— Să vă dea Dumnezeu sănătate!

— Aruncați ceva de dragul copiilor!

— Nu mai vărsați gunoiul atât de departe!

MAMITA: N-aveți metode perspicace.

48

E o situație specială în care

cu violența nu aveți ce face!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Trebuie să te hotărăști:

Vrei să fii alături de cel care te asuprește,

sau vrei să înveți,

și mereu să înveți să-l urăști!

MÂNIATUL: Ascultați și urmați vorbele acestui luptător.

CORALES: M-ați convins...

Cât timp gloata asta ciulește

urechea și se holbează

la orice hârtie care foșnește,

sărăcia noastră veghează

ca marxismul să fie învins!

FEMEILE: Taci, gură-spartă!

— Ce stai! Apucă-l de zdrențe!

— Adu-l aici!

— Hai odată!

(OMUL FĂRĂ BRAȚE e târât în mijlocul femeilor care îl îngrijesc, îl spală, îl împodobesc.)

— Ce te zbați ca un pește?

— Mi-e milă de el!

— Are ochii uscați!

— Frige ca gheața!

— Doamne ferește!

— Înlocuiți-i mâinile, fetelor!

— Spălați-l!

— Cu apă! Spălați-l ușor!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: V-am cerut să-mi dați o mână în ajutor!

FEMEILE: Ia uitați ce chipeș ar fi

dacă și-ar putea închide

buzele peste gingii!

CORALES: Și totuși, sir, până acum am făcut ce-am putut:

49

rata natalității nu mai depășește

rata venitului brut!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Dacă ucizi unul din clasa potentată

nu faci o crimă!

Nu, nu e o crimă!

FEMEILE: Nu te-ai rugat la Dumnezeu.

— N-o să-ți ierte greșelile niciodată!

— Aș fi avut în casă un preot și eu

dacă n-aș fi născut o paralizată!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Pândiți-i când grohăie în hamac!

Împușcați-i!

Cu o mână de gloanțe

le veniți tuturora de hac!

MÂNIATUL: Dați foc! Incendiați cu răbdare

America burgheziei noastre barbare!

FEMEILE: — Vrea ceva!

— Văd că mișcă limba în gură!

— Află ce vrea!

— Ce spune?

— I-o fi foame! N-avem ce-i da!

— I-o fi sete de atâta căldură!

— Dați-i să bea! Apă să bea!

MAMITA: Toți acești declasați disperați

să fie împrăștiați

în operații de pionierat industrial.

MÂNIATUL: Destupați-vă urechile,

auziți ce vă spune!

FEMEILE: — Taci din gură!

— Tu să nu mai vorbești!

— Hai, gata-gata-gata!

MÂNIATUL: Oameni de nimic!

50

Stați ca vitele la tăiere! Meritați o soartă și mai rea pentru atâta pasivitate!

Oameni de nimic! Asta sunteți! Oameni de nimic!

MAMITA: Să li se dea de lucru

Dar nu în același local!

Acolo pot fi racolați

de vreun lider politic...

CORALES: Ăștia vor fi împușcați!

MAMITA: ...Sau de vreun lider sindical!

MÂNIATUL: Învățați să arătați măcar cu degetul!

FEMEILE: Pe cine? Pe cine? Pe cine?

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Fiți voi degetul care stă pe trăgaci!

MÂNIATUL: Cum pe cine?

Pe el, pe el

și pe alții care or să trăiască și mai bine

dacă tu continui să taci!

CORALES: M-am gândit! Preiau cu succes tactica franceză din Algerglosarsursa:

Nici un bănuit

de poziție stângistă

nu va găsi de muncit!

OMUL FĂRĂ BRAȚE: Auziți și priviți

cum vă cumpără prin înfometare!

MÂNIATUL: Uite strigoii!

Ziua par oameni,

dar noaptea

dansează ca dracii în burțile noastre flămânde.

Uite-i! Uite-i!

Noaptea sunt schelete.

Alungați! Să se ducă în iad!

51

Dați-le foc! Incendiați!

Zdrobiți-i! Cei care aveți ghete

zdrobiți-le carnea pe schelete!

(OAMENII ORDINII dau buzna.)

MÂNIATUL (cu arma în mâini, trăgând focuri): Veniți cu mine

să le forțăm mâna.

Smulgeți-le puterea! Smulgeți-le

proprietățile

și banii pe care stăpânii îi vântură

cu lopețile!

(Țipete, busculadă, plânsete, rugăminți, molestări, vociferări.)

MAMITA: De ce nu-i învățați

pe disperații ăștia îngrămădiți la garduri

că doar câteva ore de soare

îi scapă de paraziți și de griji

și vindecă oricare loc unde-i doare?

SANTIAGO: Generale!

Am prins încă un profet nebun — un piroman

tocmai când voia să dea foc la cocioabe!

FEMEILE: — Aruncați ceva de mâncat!

— Dați-ne! Dați-ne!

— Gunoiul de ieri prea puțea!

— Nu mai aduceți gunoi stricat!

— Aduceți și aici gunoaie bogate!

SANTIAGO: Am găsit printre ăștia un cadavru, un revoluționar,

pe care eu personal l-am interogat.

N-am avut de ales —

i-am tăiat BRAȚELE

și mai apoi l-am împușcat!

Dar asta în urmă cu patru luni!

52

Înțelegeți?!

Acum patru luni,

Și nu aici, ci în zona de mlaștini!

CORALES: Ăștia-s nebuni!

SANTIAGO: O femeie vroia să-l alăpteze.

L-au îmbrăcat cu panglici și flori,

mi-au cerut să nu-l iau!

Să-l las să doarmă și să viseze!

CORALES: Iată, señor Mamita, de ce nu pot avea grijă de ei!

Întâi trebuie uciși dușmanii Americii noastre plătiți de Havana, de Moscova, de Pekingglosar!

Vâlvătaia asta revoluționară

numai cu sângele lor pot s-o sting!

53

UTOPIAsursa

(partea a III-a)

SANTIAGO: Am găsit, señor, câteva soluții

împotriva propagandei marxiste!

Cel mai ușor a fost cu negrii

și cu indienii...

(Câțiva OAMENI AI ORDINII aduc în îmbrâncituri trei bărbați și o bătrână — INDIOS)

Iată-i cum reacționează:

animale! Aproape nu știu limba noastră civilizată.

(Își scoate casca din cap și așterne în jurul său, pe pământ, mici pancarte propagandistice din hârtie. Către INDIOS.)

Vă suntem prieteni (își bate umerii cu palmele.)

Semnul nostru este acesta (desface un afiș rupt pe care se află secera și ciocanul.)

Suntem comuniști, socialiști, revoluționari.

Re-vo-lu-ți-o-nari!

Vă dăm pământul seniorilor latifundiariglosar.

(Arată spre pământ și spre ei.)

Vi-l dăm vouă!

În comunism totul se împarte pe jumătate.

54

(Arată cu degetul în palmă semn de jumătate. INDIOS — până acum au stat nemișcați; la ultimele gesturi ale lui SANTIAGO, unul s-a întors spre bătrână, i-a spus ceva, bătrâna a alergat speriată și a adus în fugă două găini și un cocoș.)

SANTIAGO: Sărmanii robi ai lui Dumnezeu

au înțeles că vreau să le tăiem animalele și cocoșii

și nicidecum

că aș avea ceva să le dau eu!

MAMITA: Să trimitem o echipă de antropologi să le studieze civilizația rudimentară, și câțiva geologi

pentru pământurile acestea, să le prospecteze.

SANTIAGO: Ei bine, iată cum răspund la propagandă!

(Către INDIOS.)

Suntem prieteni!

(Face un pas.)

Sunteți egalii noștri în socialism!

(Face un alt pas. UN INDIAN pe brânci trasează în fața lui SANTIAGO o linie în nisip.)

SANTIAGO: Vă dau pământ!

(SANTIAGO face încă un pas. INDIENII își încarcă armele.)

Vă dăm drepturi egale!

(Face un pas și depășește linia de demarcație. INDIENII duc armele la ochi și trag în micile pancarte propagandistice de hârtie.)

55

MAMITA (aplaudă): Mă mir însă că băștinașii aflați la nivelul comunei primitiveglosar n-au acceptat

comunismul marxist!

Pentru că, nu-i așa?,

între comunism și primitivi

identic nu e numai modelul!

(Râd toți trei.)

Operațiunea dumitale o pot numi umanitară

prin aceea că ai conturat granița între civilizație

și lumea barbară!

SANTIAGO: Muchas gracias, sir!trad.

După câte am înțeles, turbulenții și elementele periculoase

doresc un fel de societate sovietică

M-am gândit că din rândurile lor

în primul rând femeile trebuie scoase

și în așa fel încât tot marxismul să fie țap ispășitor.

(Prin scenă trece, împinsă de OAMENII ORDINII, o cutie cu gratii în care se află înghesuiți mulți copii: țipete și plânsete de copii. FEMEILE sar țipând sălbatic să rupă gratiile.)

FEMEILE: — Copiii mei!

— Juanita! Pequeño!trad.

— Marcelino!

— Unde-i duceți?

— Nu plecați cu ei!

— Câinilor!

— Dați-mi copiii!

SANTIAGO: Copiii mai mari de trei ani

Trebuie rupți de familie și educați

în lagăre de partizani.

Așa se întâmplă și în Uniunea Sovieticăglosar.

56

(Țipete, plânsete SCANDĂRI: NU-I ADEVĂRAT NU-I ADEVĂRAT!)

Cei ce se opun vor fi arestați

fiindcă sunteți pentru socialismul vostru o piedică!

AMANDA: Nu e adevărat! Nu-l credeți!

O FEMEIE: Pleacă de aici cu socialismul tău!

ALTĂ FEMEIE: Curvă roșie!

A 3-a FEMEIE: Tu nu știi ce-i aia un copil.

AMANDA: Gândiți-vă un pic!

O FEMEIE: Tu, pui de cățea, n-ai născut

După ce te-ai tăvălit cu atâția în așternut!

AMANDA: Nu mai țipa atâta, ce dracu! Nu știți decât să vă smulgeți părul din cap, să blestemați și să vă închinați?

Proastelor!

Au reușit să vă ațâțe, să vă învrăjbească!

Ascultă aici! Lasă mătura din mână! Ascultă!

Pentru fiecare copil dorim să se împartă

măcar câte o cană cu lapte.

(Femeile se potolesc.)

Să vi se pună în palmă bani

ca să aveți cu ce să-i creșteți până la 10 ani!

O FEMEIE: Tu n-ai copii, târfă, ce-mi spui tu mie...

AMANDA: Ba am! Ba am și mai cresc și doi nepoți,

și acum gândește-te!

Dacă vi s-ar lua copiii din poală

57

și-ar mai planifica vreun guvern popular

lapte și bani pentru haine și școală?

A II-a FEMEIE: Tu! Tu, asta care trăncănești, nu vezi copiii închiși acolo!

ALTĂ FEMEIE: Mănânci rahat!

Faci propagandă, și copiii mei sunt sechestrați!

AMANDA: Și copiii mei se află acolo!

Vouă nu vi se pare ciudat

că slugile celor care au bani

se grăbesc să dea o mână de ajutor

Frontului nostru popularglosar?

Ia gândiți-vă!

Slugile celor cu bani

dau ele sprijin

celor care-i urăsc pe bogați?

Nu, femei!

Asta nu se întâmplă nici în rai!

Fapta lor e o faptă reacționarăglosar.

Află, dacă până acum nu știai,

Câinii nu au ce căuta

în alianța noastră populară!

(FEMEILE își pun mâinile în cap și încep să țipe în bocet.)

CORALES (țipă isteric): ARESTAȚI-LE!

(OAMENII ORDINII se reped și le leagă mâinile împreunate deasupra capului, înnodând frânghia ca un juvăț în jurul gâtului. Bocetul încetează brusc.)

CORALES (arătând-o pe AMANDA): Și târfa asta trebuie scopită.

Avem șocuri electrice specializate

pentru instigările comuniste până nu de mult practicate.

E măsura științifică cea mai nimerită.

58

(OAMENII ORDINII o încercuiesc pe AMANDA și o trântesc la pământ. Țipăt de fiară rănită.)

Târfa asta care repetă pe zi

cuvântul socialism de mai multe ori

decât se spală într-un an la subsuori!

Găuriți-i vintrele, loviți-o cu baioneta peste organ!

(Țipăt disperat de femeie.)

Să nu se mai nască pe lume nici un marxist

terorist, socialist,

Pentru noi tot un drac, un golan!

(Răcnet.)

Stropiți-o cu apă!

Plimbați-o pe târâturăglosar prin fața copiilor ei și prin fața femeilor.

(AMANDA e târâtă prin fața cuștii în care sunt închiși copiii. Plânsete și scâncete de copii. Femeile plâng.)

Să vadă întreaga populație

ce bestie poate să se nască din acest popor!

(AMANDA se prăbușește.)

Hai, hai, scoală-te, cățea!

Aduceți hârtie igienică, să jure pe ea!

(FEMEIA geme delirant.)

Are voce frumoasă!

(OAMENII ORDINII râd.)

Să ne cânte!

(OAMENII ORDINII răcnesc aprobator.)

— Să ne cânte cântecul acela murdar

„Vom învinge”, imnul așa-zis revoluționar!

59

(OAMENII ORDINII o înconjoară pe AMANDA, o lovesc cu armele și urlă: cântă! cântă! cântă! Schingiuita începe să cânte.)

OAMENII DE ORDINE: — Ridică-ți poalele să te auzim mai bine!

— Cântă!

— Cântă!

— Nu sta cu spatele la mine! (Lovitură cu patul armei.)

— Nu sta cu spatele la mine! (Lovitură cu patul armei.)

(Celelalte femei încep să murmure și ele „VOM ÎNVINGE”. OAMENII ORDINII se reped să le lovească pe femei.)

CORALES: Și acum ține asta în mână și jură —

(îi aruncă AGITATOAREI un sul de hârtie igienică)

ține-o, când îți zic, și jură!

Jură că ești o cățea de comunistă

și că ai făcut numai rău!

Înjură-ți copiii și tot neamul tău!

(AGITATOAREA bâiguie și delirează.)

Acum, după ce a jurat,

vârâți-i pe gât sulul de hârtie

să vadă și poporul cât rahat

poate să înghită o stângistă cât e vie!

Ați scos ceva de la ea?

UN OM AL ORDINII: — N-a spus nimic, señor.

Oricât am chinuit-o, nimic n-a ajutat!

(Focuri de armă. OAMENII ORDINII iau poziție de luptă. Un COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE

60

aleargă cu o armă în mână către grupul FEȚELOR DE PORȚELAN.)

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE (în porta voceglosartrad..): Încetați persecuțiile și execuțiile!

Așa-zisele forțe de ordine să afle, să știe

că pentru fiecare nevinovat ucis

suntem în stare să ucidem zece burghezi!

O sută! O mie!

APARICIO: Ne adresăm partidelor creștine, democrate,

liberale și celorlalte aripi ale lor —

Văd că nu șovăiți să călcați în picioare

mult trâmbițata voastră legalitate.

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Momio Cabrónglosar! Momio Cabrón!

Convinge-ți gorileleglosar tale demente

să înceteze aventura lor periculoasă!

APARICIO: Mă adresez poporului, clasei muncitoareglosar,

să nu săvârșim această gravă eroare!

Ce se întâmplă cu noi

nu este o simplă aventură de gorile înarmate,

ci o metodică teroare

împotriva organizațiilor muncitorești

care vor să-și construiască o societate diferită,

societatea socialistă!

Violența antimuncitorească

nu e realizarea unui singur dement,

ci acțiunea tuturor elementelor burgheze reacționare

care vor să zădărnicească

efectul propagandei revoluționare!

Iar mârșava acțiune necesită

uriașe sume și un sălbatec antrenament

de dezumanizare!

MOMIO: Calomnie! Calomnie! Diversiune stângistă,

61

sectarism și pansovietismglosar!

Partidul vostru nu este legal, întrucât folosiți calomnia.

(Vociferări și scandare: MUMIE, CODOAȘE, CORNUTĂ FĂRĂ BOAȘE!)

MOMIO: ...folosiți calomnia, insulta și ofensa,

iar acum încercați să ne discreditați...

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Strunește-ți gorilele.

(Rafală de armă. Țipete, panică în grupul FEȚELOR DE PORȚELAN.)

Să nu se amestece în treburile dintre noi dacă vrei să nu-ți scurtăm zilele!

MOMIO: Acum vă dedați la agresiuni barbare!

Și asta cu ce scop?

Ca să nu ajungem la putere

și să vă dejucăm afacerile voastre murdare!

(Altă rafală de armă.)

Încetați! Încetați!

Unde vedeți voi victime muncitorești?

(SANTIAGO își retrage în fugă OAMENII DE ORDINE.)

Eu însă vă pot arăta scrijelituri de gloanțe

pe zidurile caselor unor cetățeni pașnici și onești!

(MOMIO traversează o mare de huiduieli.)

VOCI: Jos Mumia!

Jos libertățile burgheze!

62

APARICIO: Păstrați calmul!

Toți cei cu mințile treze —

păstrați calmul!

SCANDARE: Mumie, codoașe!

Cornută fără boașe!

(MOMIO în fața lui CORALES și MAMITA)

MOMIO: Respect, știți asta, forțele de ordine...

CORALES (îl întrerupe): Cam târziu, señor creștin și deputat

și cu coada cam între picioare!

MOMIO: Vă rog,

Îmi voi permite să folosesc o expresie ceva mai tare!

V-ați declarat...,

MAMITA (îl întrerupe): Chiar mai tare decât lovitura primită în acea parte a corpului pe care nu vreau s-o numesc?

MOMIO: Sir Mamita, am un răspuns și pentru dumneavoastră,

dar fiindcă vă respect, nu îndrăznesc...

Señor general Corales,

vă întreb ce se întâmplă?

Peste tot haiteglosar de propagandiști înrăiți —

de unde apar?

Cum se înmulțesc?

Trebuia până acum să aflați cu ce bani sunt plătiți!

(FEȚELE DE PORȚELAN formează o procesiune religioasă cântând „Pater nosterglosar”trad.)

CORALES: Ați cerut apărarea libertății electorale!

MOMIO: Acum e vorba de imixtiunea comuniștilor!

63

CORALES: Mă supără obrăznicia dumitale...

(Procesiunea — ajunsă în fața unui panou propagandistic de stânga — îngenunchează. Cele 2 SEÑORAS izbucnesc în plâns.)

COR: Adu, doamne, pacea în țară

ochiul tău peste noi să vegheze

alungă, doamne, pericolul comunist.

(MOMIO îngenunche, se închină și se ridică.)

MAMITA: Dumneata singur le-ai dat nas aventurierilor,

celor de stânga, să vă castreze!

MOMIO: Vă vârâți nasul acolo unde nu e decent

și pe întuneric nici nu vedeți bine.

(CORALES îi dă o palmă)

Dumnezeule, pe acest continent...

(CORALES îi mai dă o palmă.)

Încă n-a dat nimeni în mine!

CORALES: N-are nimic, te-ai obișnuit!

MOMIO: V-ați declarat probabil dușmanul meu personal

așa cum se declară și liderul comunisto-socialist

principalul vinovat de dezastrul politic național

și vinovatul moral

pentru politica oarbă, vândută, și care nu ajută la nimic.

Am să-l distrug cu propriile lui arme

pe acest lider care ademenește susținătorii

democrației liberale și creștine cu lozinci marxiste

64

și care învrăjbește clasele sociale și seamănă în oameni ură de clasă!

CORALES: Soarbe puțin suc de ananas.

MOMIO: Muchas graciastrad., señor...

(FEȚELE DE PORȚELAN: Jos marxismul! Jos marxismul!)

MOMIO: Și asta când?

MAMITA: Nu-mi spuneți mie señor,

Vorbiți ascultătorilor!

MOMIO (se întoarce): Și asta când?

După ce prin jertfă personală

am creat un climat prosper și progresist!

FEȚELE DE PORȚELAN: Noi avem două păcate —

Nație — legalitate.

MOMIO: Îi voi pregăti o opoziție dură!

Am să transform revoluția lui în revoluție cerșetoare!

Vrea să aducă la noi moda sovietică sau socialistă?

Să încerce!

Îi pregătesc acestui bolșevicglosar năpârlit

o soartă politică amară și tristă!

FEȚELE DE PORȚELAN: Heilglosar! Heil!trad.

Heil! Heil! Heil!

MOMIO: Voi folosi și eu tactica rusească

a pământului pârjolitglosar!

FEȚELE DE PORȚELAN: Heil! Heil!

65

PRIMUL NEPOT: Stafia comunistă trebuie izgonită!sursa

(Se aruncă asupra muncitorilor.)

AL 2-LEA NEPOT: Expulzați comuniștii în Cuba!

Toți comuniștii

Fuga

în Cuba!

(Cu făcliile de ceremonial religios dau foc la afișele comuniste.)

PRIMUL NEPOT: Havana trebuie dărâmată!

Ocupați Cubasursa,

acolo este buba!

(Atac asupra demonstranților. Cele două SEÑORAS țipă isteric și panicardglosartrad..)

APARICIO: Rezistați

Fără să fiți masacrați!

(DEMONSTRANȚII scandează îndemnul și luptă cu incendiul.)

CORALES (către MOMIO): Felicitări señor!

Patria îți mulțumește!

MAMITA: Meriți pe deplin, acum,

importantele sume de bani

pe care mi le-ai cerut

prin intervenția câtorva patrioți veterani!

(DEMONSTRANȚII se strâng în masă compactă și scandează: Într-un front strâns uniți nu putem fi nimiciți!)

66

MOMIO: Ce înseamnă asta, señor?

Vă întreb, nu mai înțeleg nimic!

(CEI DOI NEPOȚI le folosesc drept scut pe cele două SEÑORAS în timpul atacului asupra DEMONSTRANȚILOR.)

Salvați doamnele!

Vor fi călcate în picioare

de brutele astea — cine le-a invitat?

Niște brute care fac o politică abjectă

de nu mai știu care culoare!

CORALES: LINIȘTE! LINIȘTE!

(Intervin OAMENII ORDINII.)

MOMIO: Faceți ce știți!

Dar vă implor,

apărați libertățile electorale!

Apărați libertățile electorale

și barați concurența comuniștilor!

APARICIO: Compañeros!

Acte iresponsabile, crime și torturi —

iată recuzitaglosar electorală a partidelor burgheze!

Burghezia — până și ea s-a speriat

de efectele nocive ale așa-zisului climat democrat.

Libertățile burgheze au devenit o sperietoare

nu numai pentru pașnicii proletari încrezători,

ci și pentru clasa socială dominatoare!

Clasa muncitoare însă nu dă înapoi.

(SCANDĂRI: Într-un Front strâns uniți! Nu putem fi nimiciți!)

Toate forțele progresiste răspund la apel,

toți revoluționarii sunt cu noi!

— Proletari din uzinele mari și mici!

SCANDARE: Prezent!

67

— Sutele de propagandiști socialiști, comuniști, revoluționari uciși!

SCANDARE: Prezent!

— che Guevarasursa!

SCANDARE: Prezent!

— Republicile țărănești bombardatesursa.

SCANDARE: Prezent!

— Nevăzuții prieteni din Guadalajara

SCANDARE: Prezent!

Toți oamenii conștienți de la sate

SCANDARE: Prezent!

— Socialismul, compañeros, se naște și va apare din rădăcinile istoriei noastre încă nescrise și din realitățile noastre așa cum sunt ele, incredibile și amare!

(Ciocnire între lanțul de DEMONSTRANȚI și bariera de OAMENI AI ORDINII. În spatele acestei bariere, FEȚE DE PORȚELAN se agită demonstrativ.)

MOMIO: Partidul ostil bunului latino-american,

partid ostil prosperității latino-americane,

indiferent cum se numește: comunist, socialist sau revoluționar,

este și rămâne lipsit de simțăminte morale!

Dovadă sunt incidentele pe care le provoacă!

Cetățenii cinstiți să refuze în cor.

FEȚELE DE PORȚELAN: Jos marxismul!

Jos marxismul!

MOMIO (către FEȚELE DE PORȚELAN): La acest refuz față de politica lor

Ei ne răspund grosolan: și ce dacă?!

DEMONSTRANȚII scandează: Mumie ascultă

Mănâncă doar ce scapi din burtă!

(Un demonstrant se desprinde din lanț și cu prăjina unui steag lovește într-un OM AL ORDINII protejat de cască cu vizieră, scut contra pietrelor etc. și înarmat.)

68

MOMIO: Ay! Iată unde am ajuns!

Ordinea publică este bătută cu ciomege!

(Incidentul încremenește ascultând comentariul.)

Acest om al ordinii

(OMUL DE ORDINE iese din coloană și face o plecăciune.)

este plătit din taxe și impozite grele

nu pentru a menține legalitatea,

nu pentru a proteja cetățeanul de rele,

ci, după cum întreaga opinie publică înțelege,

pentru a mânca bătaie în lege!

(OMUL ORDINII se zbate ca și cum ar fi fost bătut și fără apărare. FEȚELE DE PORȚELAN țopăie și țipă isteric

Jos marxismul!

Jos marxismul!

MOMIO: Mulțumiți pentru asta, buni cetățeni,

clicii de stânga, clicii comuniste,

care de când controlează furia mulțimii instigate

trece direct la provocări dirijate,

nu se mai mulțumește doar să asiste!

Să nu vă mire dacă mâine

micuțul prunc din căminul latino-american

din cauza nerușinatei propagande politice

va pune mâna pe toroipan

îndrăznind și asupra părinților lui să-l ridice!

(Cei 2 NEPOȚI huiduie și țipă isteric:

Jos marxismul! Jos marxismul!

Noi avem două păcate!

Nație și libertate!

69

DEMONSTRANȚII scandează Mumie ascultă!

Mănâncă tot ce scapi din burtă!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Nu vrem negocieri și concesii față de patroni!

Atacul contra noastră urmărește în realitate să provoace eșecul politicii revoluționare!

(Demonstranții amenință din nou Bariera. Același Demonstrant se desprinde din lanț și — au ralentiglosartrad. — cu prăjina steagului lovește în același OM AL ORDINII.)

APARICIO: Ce face acest muncitor? Se mobilizează!

Și se apără! El e pus în situația să apere cu disperare

cuceririle sale revoluționare!

Așa și numai așa trebuie înțeleasă

această imagine fotografiată, filmată și difuzată

de către burghezia mai mult sau mai

puțin creștină

și din ce în ce mai puțin democrată —

ca o lecție care n-are cum să le strice.

Cu o întâmplare ca asta nu poate fi ștearsă

de pe lista cauzelor înapoierii noastre economice

partea lor copioasă de vină.

(La un ordin al lui SANTIAGO, BARIERA de OAMENI AI ORDINII se desface pentru câteva clipe. Prin ea cei 2 NEPOȚI se reped și îi molestează pe DEMONSTRANT, după care se retrag rapid în spatele BARIEREI, care se închide proteguitor.)

(FEȚELE țipă: JOS MARXISMUL!

Noi avem două păcate

Patrie și libertatesursa!.)

COR: FASCISMUL NU VA TRIUMFA!sursa

FASCISMUL NU VA TRIUMFA!

APARICIO: DE CE NU VA TRIUMFA?

70

COR: PENTRU CĂ VOM RIPOSTA!

PENTRU CĂ VOM RIPOSTA!

APARICIO: CUM?

COR: LUPTÂND!

LUPTÂND ȘI FORMÂND UN FRONT POPULAR!

(Lanțul de DEMONSTRANȚI se mișcă amenințător. SCANDĂRI:

JOS FASCISMUL!

JOS FASCISMUL!

Lanțul de DEMONSTRANȚI înfruntă bariera, agitând PANCARTE, LOZINCI, SCANDĂRI.)

CORALES: Debandada...

Debandada asta trebuie înăbușită,

Santiago! REPRESALII!

SANTIAGO: Imposibil, generale Corales.

Este o întrunire autorizată.

CORALES: Nu hârțoagele tale contează!

SANTIAGO: E imposibil intervenția noastră!

Am fost insistent rugat

să nu tulbur mai ales

confruntările dintre grupările politice de stânga.

Democrații spun

că din aceste toleranțe democratice

avem numai de câștigat.

(Același DEMONSTRANT — au relanti — se desprinde din lanț cu prăjina steagului în mână, îndreptându-se spre OMUL ORDINII.)

UN CREȘTIN ROȘUglosarsursa: În fața ochilor se întrupează din groază

violența, hulită de Dumnezeu!

71

Nu loviți! (DEMONSTRANTUL se oprește derutat.)

Violența scormonește în sufletul creștinului muncitor

și dă la iveală două vrăjmășii.

Vrăjmășia păgubitorului și vrăjmășia celui păgubit.

Și amândouă vrăjmășiile lovesc obrajii

aceluiași trup!

Nu loviți!

(DEMONSTRANTUL își înfrânge îndoiala și lovește OMUL ORDINII. Bastoanele și paturile armelor celorlalți OAMENI AI ORDINII îl molestează pe DEMONSTRANTUL trântit la pământ.)

UN CREȘTIN ROȘU: Dar dacă aveți conștiința că numai lovind vă câștigați modestul loc sub soare, Dumnezeu atunci nu-și va întoarce fața de la noi!

APARICIO: Compañeros!

Burghezia, partidele ei de dreapta

fac o propagandă deșănțată

unei fapte care a putut fi parțial fotografiată

ca și cum ea, fapta,

n-ar fi fost provocată

de violența cea mai violentă,

cunoscută sub numele de exploatare.

Știm cu toții însă

că nici un muncitor

nu vrea să-și vadă copiii orfani

și soția văduvă plânsă;

nici un muritor

nu ucide și nici nu se lasă asasinat

cu scopul de a fi fotografiat

alb-negru sau color!

Am spus în public, și nu doar o dată:

Violența noastră este o ripostă.

dar nu o ripostă armată,

72

ci una politică,

Compañeros.

Prin consecventă noastră muncă politică

să convingem orice conștiință proletară

și orice voce care se ridică

să aibă curajul să ceară

naționalizarea companiilor internaționalesursa,

exproprierea bogățiilor agricole,

expulzarea lui MAMITA MUNDIAL COMPANIA

și a slugilor sale ridicole!

(Urale, scandări, agitatori muraliștiglosar instalează panouri de propagandă vizuală.)

MAMITA: Nu, domnilor,

Asta nu mai pot accepta!

CORALES: Într-adevăr!

Nu vom accepta ca naționalizarea, etatizarea

să fie făcută de acest gunoi,

de această pleavă a societății.

Naționalizarea o vom face noi.

inițiatorii mișcării civico-militare!

(DEMONSTRANȚII murmură, intră în alertă. Derută. Proteste izolate. Agitație.)

MOMIO: Generale!

E cu neputință!

Ce altceva înseamnă naționalizarea

decât controlul exagerat

al întregii economii de către stat!?

CORALES: Incapabili și corupți!

Nația, patria cer sacrificii, señor politician!

Politică și economie pentru dumneata

înseamnă numai cât te zbați și te lupți

73

pentru milionul cheltuit în fiecare an

la Paris, sau oriunde altundeva!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Vom ucide sistematic orice magnatglosar,

chiar dacă poartă anonimul nume

de Națiune sau Stat!

(Strigăte, agitație, alertă.)

APARICIO: Compañeros! Muncitori!

Să fim calmi! Să ne gândim bine!

Naționalizarea, indiferent cine o săvârșește,

este primul pas către socialism!

Puterea politică într-o țară stăpână

pe propriile ei bogății

poate fi cucerită muncitorește

în mai puțin de o săptămână!

MAMITA: Generale,

democrația voastră e stranie

și în acest moment mă lezează!

CORALES: Vă asigur, sir MAMITA MUNDIAL COMPANIA,

o vom lua înaintea comuniștilor!

Ideea aceasta nu le aparține exclusiv lor!

MAMITA: Sper că nu v-ați prostit!

În lumea a treia, după câte văd, politica de stânga

înseamnă pentru mine dezastru economic!

Să fim realiști!

Privește!

MOMIO: Voi, comuniștii, vreți să fiți pentru prosperitate

bariera cea mai reacționară!

UN GLAS DE PORȚELAN: Câți magnați autohtoni ai văzut dumneata?

Nu zic la față, dar măcar din spate?!

ALT GLAS DE PORȚELAN: Pe ei strângeți-i de gât, care-o vrea!

74

ALT GLAS DE PORȚELAN: Duceți-vă și luați-le lor

capitalurile

comuniștilor, domnilor!

MOMIO: Idiotul vostru precept despre naționalizare

este cea mai mârșavă trădare de țară

acum, când am reușit prin cooperare

în plină criză monetară

să impunem pretențiile noastre

pe piața din afară!

APARICIO: Fiți calmi, compañeros!

Burghezia națională, cât poate fi, trebuie atrasă

în lupta contra monopolurilor internaționale.

Revoluția, în faza ei ultimă,

va înlătura și burghezia autohtonă din cale!

MAMITA: Privește, generale, privește!

La o astfel de demonstrație participă

anual, A-NU-AL!,

câteva milioane de muncitori, studenți și funcționari.

Îmbrăcămintea lor, la un calcul făcut în pripă,

costă câteva milioane de dolari.

Deci, tot circul vostru politic

e dus în spinare

de capitalul investit de mine

pentru dezvoltarea industriei ușoare!

Demonstrațiile acestea mai înseamnă

consum de energie electrică

și de mărfuri alimentare,

materiale pentru steaguri, pancarte

și pentru restul de butaforieglosar,

Radio, televiziune, presă politică

și multe altele care,

calculate într-o doară,

costă, pe oră, între nouă sute de dolari și o mie.

CORALES: Sir, dar și eu...

75

MAMITA: I am sorry, pleasetrad.,

adăugați neapărat

durata fiecărei greve și demonstrații,

timp din producție nefructificat,

deci cheltuielile de reutilări, reanimări sau reparații

a economiei statului,

parțial sau integral paralizată,

ceea ce pentru mine reprezintă alt capital investit

sub formă de împrumuturi naționale

pe timp nelimitat.

Nici nu poate fi vorba de naționalizare

atât timp cât politica voastră de stat

se duce în funcție de interesele mele financiare.

CORALES: Visez, și eu visez,

da, mister Mamita Mundial Compañíatrad.,

visez la unificarea forțelor militare

pe acest continent;

și visez la miracolul economic continental,

visez măcar la o

subdezvoltată dezvoltare!

MAMITA: Generale, în conjunctura de față

asta rămâne afacerea dumitale!

CORALES: O subdezvoltată dezvoltare,

asta visez acum când poate vedea oricine

că suntem împinși la faliment

de reformismul aripilor liberale sau creștine.

MAMITA: Pe mine personal

mă interesează exotismul vostru continental

numai în chip de profit cu rată drăcească!

CORALES: Mister Mamita,

nu-mi place să revin asupra ordinului dat!

Numai subdezvoltata dezvoltare capitalistă

76

răstoarnă actuala stare de lucruri

adevărată și tristă.

Din clipa aceasta ordinul trebuie executat!

MAMITA: Motiv pentru care vă ofer ajutor militar

dar să ne înțelegem:

Sprijin democrația voastră fără idei revoluționare

luate din mișcarea de stânga,

deci fără partide comuniste, socialiste

sau cum dracu vor să se mai numească,

și care văd că inevitabil infiltrează

până și în mintea dumitale

periculoasa idee de naționalizare!

MOMIO: Señor general,

Nu aceasta e soluția salvatoare

am repetat acest sfânt adevăr

până acum de nu știu câte ori!

Azi naționalizarea devine anticul mărsursa

al discordiei dintre națiile-surori,

dintre civilizație și înapoiere,

dintre marile capitaluri reunite

și biata noastră economie care piere!

(Alertă printre FEȚELE DE PORȚELAN în fața DEMONSTRANȚILOR.)

DEMONSTRANȚII (scandare): Voința populară

e lege pentru țară!

SEÑORA 2: Vă detest, vă detest,

Voi împuțiții cu labele murdare

vreți ca viețile tuturora

să se rezume la mâncare!

SEÑORA 1: V-am dat să mâncați la fiecare fiestaglosartrad.

ne-am rugat pentru voi, tot degeaba.

N-așteptați să vă faceți siesta

și din nou întindeți laba!

77

DEMONSTRANȚII (scandare): Voința populară

e lege pentru țară!

UN GLAS DE PORȚELAN: lock-outglosartrad., señors, lok-out!

Avem și noi sindicate!

N-aveți nevoie de mine, nici eu nu vă caut!

Respectăm libertățile democrate!

(Agitație printre DEMONSTRANȚI.)

APARICIO: Împiedicați prin orice mijloace

șantajul contra proletariatului!

Nu vă lăsați intimidați, compañeros!

ALT GLAS DE PORȚELAN: Nimănui dintre voi

nu vă mai vindem nimic

și nici nu mai producem nimic!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE (aleargă prin mulțime, ridică un panou agitatoric, strigă): Vor înființa bursa neagrăglosar!

Puneți mâna pe negustori!

Demascați speculanții!

Ca să dispară

sărăciți-i de cât mai multe ori!

(Cele două SEÑORAS, însoțite de cei 2 NEPOȚI înarmați, se agită prin fața celorlalți, scandează și zdrăngănesc tigăi și capace goalesursa.)

CELE 2 SEÑORAS: Vă vom face noi mâncare

fără ouă și unsoare

o omletă meritată

pentru naționalizare

CEI DOI NEPOȚI și GLASURILE DE PORȚELAN (scandează): Noi avem două păcate

Nație — legalitate.

78

CELE 2 SEÑORAS: N-aveți carne, nici grăsime

Viață de muncitorime.

APARICIO: Sabotajele la care recurg

așa-zisele forțe democratice

în plină campanie electorală,

iată muncitori...

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Flecăreală!sursa

Compañeros!

Puterea să o cucerim

fără să ne tânguim!

(Voci încearcă să scandeze replicaglosar.)

UN GLAS DE PORȚELAN: Señora, ca o adevărată mamă națională

întreabă pe așa-zișii progresiști de stânga

dacă au făcut vreodată baie

și dacă au simțit ce înseamnă raționalizarea apei

pe când se aflau clăbuciți în copaie!

(Râsete. Huiduieli.)

APARICIO: Iată, muncitori,

libertatea burgheză

dezmințită și acum

ca de atâtea alteori!

Protestele lor sunt reacționare!

Voința unității populare

este o voință de necomentat

ca orice legală majoritate zdrobitoare!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Flecăreală!

(Scandare la care se adaugă alți compañeros.)

Flecă-reală!

Flecă-reală!

79

Compañeros, puneți mâna pe arme!

Vom smulge toate bunurile capitaliste!

Trebuie să existe

o forță care să sfarme

rezistența lor tipic mic-burgheză

și să ajute masele exploatate!

APARICIO: Nu faceți vărsare de sânge!

Să nu vărsăm inutil sângele de frate.

Toți revoluționarii, comuniștii, socialiștii

sunt chemați să nu provoace acțiuni izolate!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Trebuie pusă mâna pe armă și lichidată

toată burghezia asta înveninată!

Asta înseamnă să fii revoluționar!

La dracu demonstrațiile pașnice

și cu oratorii care vorbesc

cu mâinile goale în buzunar!

APARICIO: Compañeros!

Pripeala e o epidemie gravă!

Însuși socialismul este

o cerință istorică brutală.

Dreptul la această societate

trebuie câștigat în mod conștient.

Violența voastră

va primi un răspuns violent.

(Busculadă între câțiva COMPAÑEROS, cu arme în mâini, și FEȚELE DE PORȚELAN.)

SEÑORA 2: Nu puneți mâna pe mine!

Nu puneți mâna pe mine!

MOMIO: Protestez! Protestez!

SEÑORA 1: Hoților! Bestii comuniste!

MOMIO: Protestez împotriva acestor furturi organizate!

Asta e adevărata față a socialismului!

80

Voi nu vă sfiiți să asmuțiți

frate contra frate!

SEÑORA 2: Să vă fie rușine! Rușine! Rușine!

Nici nu te mai blestem!

Blestemat dacă ești, și mai tare mă tem!

MOMIO: Furtul și jaful

asta înseamnă pentru toți socialismul!

Din tot ce-am câștigat se va alege praful!

UN COMPAÑERO: Cedează odată

averea furată!

(Replica este scandată cu furie.)

AL 2-lea COMPAÑERO: A venit ceasul dreptății celei noi,

Compañeros!

Iar pentru voi, burghezi,

așa începe întotdeauna

sfânta judecată-de-apoi!

SEÑORA 1: Hoților! Hoților!

PRIMUL NEPOT: Aplicați marxiștilor orice lovitură!

AL 2-lea NEPOT: Ucide! Trage în lepădătură!

(Foc de armă. Țipete. Panică printre demonstranți. UN COMPAÑERO se rostogolește însângerat. Focuri de armă. UN CREȘTIN ROȘU se apropie de trupul celui căzut.)

CREȘTINUL ROȘU: Dumnezeule!

Primește pe cel care a murit

ca fiul tău, Isus, zicând:

nu ramura de măslin o aduc printre voisursa

ci sabia dreptății celei noi!

81

(Cei 2 NEPOȚI îl doboară pe CREȘTINUL ROȘU, îl târăsc, îl lovesc, își descarcă armele în el, scandând în demență:

Noi avem două păcate

Nație și libertate.)

(VOCILE DE PORȚELAN se alătură scandării. Al 2-lea NEPOT își pune o brasardă pe care sunt inițialele N și Lsursa, care suprapuse formează aproape o zvastică și se urcă pe o tribună improvizată, de pe care urlă patetic: Führerulglosar renaște!trad.

(Scandare: Heil! Heil! Heil! Heil! Heil!)

(DEMONSTRANȚII se strâng în jurul unui steag roșu și scandează:

UN POPOR STRÂNS UNIT

NU POATE FI NIMICIT!)

APARICIO: Compañeros!

Să fim lucizi...

Compañeros! Compañeros!...

Orice violență practicată de clasa muncitoare

este o provocare aruncată inutil

în obrazul acelora pentru care

violența armată rămâne singura salvare!

CORALES: SANTIAGO! APLICĂ DEMOCRAȚIA CAPITALĂ! REPRIMĂ! REPRIMĂ!

SANTIAGO: Pe cine, señor?

Armele nu se află printre muncitori!

CORALES: Inventează bande de muncitori înarmați

dacă e cazul!

Din păcate există și o așa-zisă opinie publică mondială

față de care trebuie să ne păstrăm curat obrazul!

82

SĂ NE SFĂTUIM CU LENINsursa

(partea a IV-a)

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Priviți, proletari, la bestiile de capitaliști,

se jeluie și ne acuză pe noi de violență!

Dar violența noastră este firească urmare

a miilor lor de execuții la spânzurătoare...

APARICIO: Ajunge cu revoluțiile de ghetouglosar!

Ce faceți voi acum e o dublă crimă!

Pe de o parte amânați adevărata revoluție întrucât

posesorii puterii își perfecționează represaliile

umblând după voi să vă strângă de gât...

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: La dracu ideologia voastră ortodoxăglosar!

Ați uitat că suntem împușcați la zid

fără să pășim măcar o clipă

într-un tribunal, într-o boxă!

Noi dorim eliberarea asupriților

și nu cumințenia școlărească dintr-un partid!

APARICIO: Chiar nu vă dați seama

că sub firma de revoluționari

faceți jocul reacțiunii?

UN COMPAÑERO CU ARMA: Nu-i adevărat! Nu-i adevărat!

După fiecare atac sau atentat

voi vă ascundeți și dispăreți,

iar în bătaia furtunii —

83

vreți nu vreți —

rămâne proletarul, care nu are nimic de câștigat!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Teoria a ajuns pentru neputincioși un tic.

Practic, practic, ce faci practic

dumneata când —

privește la această tărtăcuță cazonă (arată spre SANTIAGO)

cum se apropie ea de politică

și spune-mi dacă în această zonă

tactica și teoria dumitale mai este veridică!

(Către DEMONSTRANȚI.)

Toată lumea în genunchi!

și întâmpinați-l cu voci aprobatoare,

duceți mâinile la ceafă,

(câțiva DEMONSTRANȚI execută îndemnul dat)

vei vedea cum înțelege ceea ce ne doare

bestia asta care

pentru crimele comise primește leafă!

(Aleargă, face agitație printre cei care i-au ascultat îndemnul, aceștia încep să cânte „Rugăciunea unui lucrător”.)

APARICIO: Ce dracu îți mai trece prin cap?

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: În genunchi, compañeros, să ne batem joc

de cei care nu strigă: libertate sau moartetrad.!

SANTIAGO (către OAMENII DE ORDINE): Opriți represaliile!

Cale verde

cale verde — demonstrației!

Eliberați arestații! (Explozie de entuziasm. Aclamații.)

A sosit vremea să croim

alt destin patriei, nației!

84

FEȚELE DE PORȚELAN scandează: Nație — Legalitate.

MUNCITORII scandează: Sindicate — Pâine — Libertate!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Ei, ortodoxule,

Așa-zisa voastră ascuțire a luptei politice

mai întotdeauna coincide

cu ascensiunea câte unei junteglosar

care, veți vedea!, la urmă ucide!

CORALES: Santiago!... Fiu de curvă ce ești...

Revino la ordine!

SANTIAGO: Populație, compatrioți, nație!

Patria are nevoie de securitate!

(Aplauze — scandări.)

MOMIO (aplaudând): Salutăm ca pe o dorită salvare

efortul, bunăvoința creștinească

și democratică de pacificare.

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Nu vă lăsați duși în eroare.

Unul din călăii revoluției noastre

trece printr-o criză de umanitarism!

(Derută și murmure printre DEMONSTRANȚI. Aclamații și scandări ale FEȚELOR DE PORȚELAN.)

CORALES: Dobitoci democrați! Santiago! Încetează!

SANTIAGO: Suntem angajați într-o luptă

în care numai o doză mărită de autoritarism

este eficace.

Iată de ce, respectând principiile democratice,

între toate partidele politice

este necesară o trainică și veritabilă pace!

85

CORALES: Te acuz de subminarea autorității legale!

SANTIAGO: Inutil, señor Corales...

Ceea ce n-ai realizat dumneata,

adică echilibrul balanței sociale,

eu îl voi realiza,

și încă foarte bine!

(Scandare: Pacifi-catorul! Pacifi-catorul!)

APARICIO: Compañeros,

o nouă juntă reacționară

încearcă să exploateze credulitatea metisă,

Vom demasca fără cruțare

această așa-zisă

teorie de pacificare civico-militară!

(DEMONSTRANȚII scandează: Libertate — Pâine — Sindicate!)

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Nu așa! Nu așa!

Mobilizează masele!

Înarmează-le!

Să împușcăm toți burghezii!

Să le dărâmăm casele!

SANTIAGO (către OAMENII ORDINII): Compatrioți! Cetățeni!

Populația muncitoare va fi protejată

din punct de vedere politic

de orice influență marxisto-huliganică,

iar din punct de vedere economic

salariul vital va fi asigurat

prin integrare internațională, autonomă și organică.

(Urale. Carnaval politic: Strângeri de mână, aplauze.)

86

CORALES: Fiu de scroafă în călduri...

Marș la ordin!

SANTIAGO: Iar pentru conducătorii politici și lideri

vom institui grade ierarhice

nu după cum pretind,

ci după cum li se cuvine!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Mierda! Mierda!

Îți arde de curtoazie.

cur belit,

sprijinit

pe mica burghezie!

(Scandări: Viva SANTIAGOtrad.! Viva SANTIAGO! Pacifi-catorul! Pacifi-catorul!)

CORALES: Îți ordon să renunți și să-ți schimbi opiniile.

Nu e demn pentru un reprezentant al forțelor militare...

SANTIAGO: Inutilă comedia dumitale politică,

Inutilă, señor Corales —

fost comandant și băiat bun la toate

pentru Mamita Mundial Compania

și afacerile sale private!

(Explozie de entuziasm general. DEMONSTRANȚII scandează: Voința populară E lege pentru țară!)

CORALES: Scopitule!

Am să-ți fac dosul ciur

să se audă cum urli

pe o rază de două continente în jur!

87

(DEMONSTRANȚII se îndreaptă către MAMITA. CORALES dă ordine. OAMENII DE ORDINE aleargă și formează o barieră de protecție. Scandări, vociferări, sunete indecente.)

MAMITA: Nu între dumneata și ăsta

credeam că voi avea de ales...

ca dumneata să fii pus la zid

lui nu-i trebuie decât o formală colaborare

cu stânga, domnule Corales!

CORALES: O să-l ia dracu în câtva timp!

UN MUNCITOR: Să plece bestia imperialistă!

Jos rechinul! Jos MAMITA!

Scandări: MAMITA! — AFARĂ! AFARĂ DIN ȚARĂ!

MAMITA: Bye, bye, Sir Coralestrad....

Voi urmări însă îndeaproape

opera dumitale de asanare politică!

CORALES: Pentru binele Patriei — promit

să declar război tuturor manifestărilor de liberalism politic!

(MAMITA își îmbracă două aripi. CORALES salută. În huiduieli și scandări, MAMITA își ia zborul. Explozie de entuziasm.)

APARICIO: Într-adevăr, voința populară e lege pentru țară...

(Aclamații.)

Dar clasa muncitoare și partidele muncitorești,

atât timp cât nu sunt satisfăcute

revendicările noastre firești,

88

consideră declarația

actualei coaliții militaro-civile

tot un șir de bâlbâieli, la fel de neeficiente

ca toate declarațiile precedente!

UN MUNCITOR: Muncitori,

Cerem: Libertate — Pâine — Sindicate!

FEȚELE DE PORȚELAN scandează: Patrie — Legalitate!

MOMIO: Cetățeni creștini,

ajung la urechile mele

fraze ale marxiștilor care sunt instigație,

denigrare și îndărătnicie de catâr!

(Scandări: Mumie ascultă mănâncă doar ce scapă din burtă!)

FEȚELE DE PORȚELAN huiduie demonstranții.

MOMIO: Dar iată că grație

pacificatorului Santiago suntem siguri că

vor fi retezate din rădăcină astfel de calomnii

cu binecuvântatul satâr

care se numește unitate politică!

(Huiduieli)

(Voci aprobatoare în jurul lui MOMIO. Strigăte excitate: Nație — Legalitate! Proteste și scandări ale DEMONSTRANȚILOR: Un popor strâns unit Nu poate fi nimicit!)

CORALES (comandă OAMENILOR ORDINII): Încercuiți adunătura,

împușcați-l pe Santiago,

lichidați lepădătura!

(Prezența OAMENILOR ORDINII înarmați creează panică.)

89

MOMIO: Nu, señores...

nu e necesar amestecul forțelor armate!

Creștinii, democrații, patrioții

întreaga nație în ultima instanță

ne dăm seama că așa-zisa luptă de clasă

rămâne o ceartă fără importanță.

SANTIAGO: Compatrioți, calm, vă cer calm!

Soldați!

Ca însuși biblicul NOEsursa...

(Lansează porumbei de sub tribuna pe care s-a urcat.)

Aduc pacea între clasele de sus

și popor —

mai e nevoie

să chemăm armatele în ajutor?

(Strigăte: Nu mai e nevoie! Nu mai e nevoie!)

(OAMENII DE ORDINE sunt derutați. Câțiva strigă URA! și scandează Pacifi-catorul! Învălmășeală. Isterie colectivă, reacții contradictorii.)

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE (rar și grav): Pentru escrocherie, pentru șantaj,

pentru imoralitate politică,

pentru abuz de putere și instinct criminal,

pentru carierism, și pe deasupra

pentru vina de a fi provocat

șomajul a mii de oameni anual,

primește pedeapsa — nu numai a noastră,

ci și a celor care ne vor urma!

(UN COMPAÑERO, în devălmășie, se apropie de SANTIAGO. Foc de armă. SANTIAGO se prăbușește hilar. Râsete, apoi țipete înspăimântătoare. Panică.)

90

(OAMENII ORDINII se aruncă asupra ATENTATORULUI. Moment de tăcere.)

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Ei, Compañeros,

învățați, învățați, învățațisursa,

ucigând în fiecare zi câte o brută —

iată o acțiune care nu subminează socialismul!

Ba chiar îi ajută!

CORALES: Așa e mai bine. Încercuiți locul!

(OAMENII ORDINII se execută în tăcere.)

MOMIO (entuziasmat): Señores... señores... priviți! Am scăpat!

Nu sunt mort!

SEÑORA 1 (țipă, se aruncă la pământ, spasme): Turbații! Luați-i de aici!

Nu vreau să fiu împușcată în plămâni!

Oriunde altundeva,

Vă implor, nu în plămâni!

(FEȚELE DE PORȚELAN urlă: Impostori criminali! Bestii! Jos marxismul!)

APARICIO: S-a dus dracului totul! Împrăștiați-vă!

Rezistați — fără să fiți masacrați!

MOMIO: Abominabila crimă răscolește conștiințele.

În fața unei atât de mari cruzimi

nu poți să nu plângi!

CORALES: Anchetați arestatul.

SEÑORA 1: Nu în plămâni! Nu în plămâni!

MOMIO: Vom dejuca definitiv

abjectele planuri ale întregii stângi!

SEÑORA 2: Lăsați-o în grija mea...

91

a stat acum un an

în sanatoriu douăzeci de săptămâni...

PRIMUL NEPOT: Politică de indivizi castrați...

Hărțuiți!

Împușcați! Spânzurați! Masacrați!

Acționați!

Lăsați propaganda pentru tâmpiți!

(Intestinele celui ucis scot sunete înnădite.)

MOMIO: Vomit! Scuzați-mă o clipă!

SEÑORA 2: Proștilor, nu vă pricepeți la morți!

PRIMUL NEPOT: Trebuie stârpit marxismul

de pe fiecare metru pătrat!

AL DOILEA NEPOT: Să luăm cadavrul de aici!

SEÑORA 2: N-ai auzit?

Răposatul a spus că e bine

că nu trebuie ucis doar criminalul,

că trebuie pedepsiți exemplar

și ăia care i-au ucis generalul,

răposatul, de care voi nu mai aveți habar!

APARICIO: Nu avangarda clasei muncitoare

este cea care organizează și susține

astfel de acțiuni provocatoare!

(Huiduielile FEȚELOR DE PORȚELAN)

MOMIO: Închide gura, bestie comunistă!

PRIMUL NEPOT: Auziți? Auziți! mai îndrăznesc

să răspundă!

Dați-mi o armă!

Împușc primul muncitor pe care-l zăresc!

92

SEÑORA 2: Eroii nației zac în morminte,

iar golanii ăștia roșii

dau din gură înainte!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Ce faceți, partide de nătărăi?

AL 2-lea NEPOT: Ofer statului în mod gratuit

teren pentru un cimitir comunist!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Noi am ucis doar unul;

ești obligat să înarmezi muncitorii

și să-i lichidezi și pe ceilalți călăi!

APARICIO: Taci dracului odată!

Nu-i mai întărâta!

SEÑORA 2: Nu sunteți în stare de nimic!

PRIMUL NEPOT: Înalț o mână

de la inimă spre cer.

SEÑORA 2: Trebuie să vă scoată cineva

și scuipatul din gură...

PRIMUL NEPOT: Ascultă-mă, Führer!trad.

Învață-mă, Führer!

APARICIO: Clasa muncitoare se dezice

de actele de terorism!

(ATENTATORUL, torturat, geme sălbatic.)

COPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Lașitate politică.

Or să vă ia ca din oală pe toți!

SEÑORA 1: A fost prins?

Zgârâiați-l, mușcați-l, bateți-l!

bateți-l — bateți-l — bateți-l!

93

APARICIO: Nu crimele sunt mijlocul

prin care vrem să ajungem la socialism!

(Alt geamăt sălbatic. FEȚELE DE PORȚELAN aplaudă excitate.)

APARICIO: Sunteți demenți cu crimele voastre stupide!

SEÑORA 1: Așa, așa să le faceți la toți,

vreau de la ei un șirag de fuduliiglosar,

strângeți-le de la morți, de la vii

strângeți-le (tuse)...

APARICIO: Nu mi-e frică de tortură,

ci de eșec!

Pentru pregătirea Revoluției

trebuie să ne sfătuim cu Leninglosarsursa!

MOMIO: Cel mai abject cinism!

Revoltător! Unul din ei moare

iar haitele de marxiști

vor să-l cheme în ajutor pe Lenin!

O VOCE DE PORȚELAN: Depistați bolșevicul!

ALTĂ VOCE DE PORȚELAN (arătând tuturora fotografia lui LENIN): Acesta e! Priviți-l și țineți-l minte.

Să știți că orice tulburare în țară

de la ăsta ne vine, de acum înainte!

CORALES: Executați criminalul în public!

MOMIO: Nu vom admite nici în ruptul capului

amestecul acestui sovietic periculos!

SEÑORA 2: Seamănă cu bunicul meu într-un fel

când a plecat la Paris, în ’23sursa,

și el era chel și avea țăcălieglosar.

94

Nu, dragii mei,

sunt sigură, nu e el.

Nu se întorcea bătrânul fără să-mi scrie!

PRIMUL NEPOT: Taci, mătușico, ești senilă!

SEÑORA 2: Mă uit la tine, băiete,

Și mi se face și greață și milă!

(ATENTATORUL este târât la execuție sub lovituri de armă.)

SEÑORA 1: Dobitocilor!

Nu l-ați torturat cum trebuie!

Priviți-l, mai mișcă!

Mai răsfoiți și voi reviste pornografice,

mai învățați și voi unde trebuie lovit

un criminal înrăit!

Vreau liniște!

(Îl lovește cu picioarele pe condamnat.)

Urlă, mortăciune, urlă!

SEÑORA 2: Aveți grijă de ea!

Să nu i se facă rău!

ATENTATORUL: Piere unul, nu este pentru noi o pierdere iremediabilă!

Fiecare compañero trebuie să fie capabil să poartesursa

războiul-război, o guerilă verbală.

AL DOILEA NEPOT: Mă ofer ca patriot ce sunt

Să-l împușc cu mâna mea

...Mișcă!

ATENTATORUL: Și dacă se întâmplă să cadă...

(Rafală de armă. ATENTATORUL amuțește. O voce din mulțime continuă replica.)

95

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Și dacă se întâmplă să cadă,

un altul să poată prelua lupta

de unde a rămas mai departe...

Fiecare trebuie să știe să prevadă.

CORALES: Depistați complicii! Arestați orice suspect!

(OAMENII ORDINII îmbrâncesc populația scenei. Începe o percheziție individuală rapidă.)

O VOCE (din partea opusă locului de percheziție): Nu există secret știut de un singur individ

nu există — în lupta noastră —

militant sau organism de neînlocuit!

(OAMENII ORDINII încep percheziția FEȚELOR DE PORȚELAN.)

SEÑORA 2: Cum îndrăznești să te atingi de mine?

Spală-te pe dinți

dacă vrei să-mi rânjești!

UN OM AL ORDINII: Señora, ordinul e ordin!

SEÑORA 2: Asasin de părinți

Asasin! Asta ești.

PRIMUL NEPOT: Mătușă, lasă gura!

Politica democratică ne-a vârât în rahat

De azi încolo guvernează ura!

(OAMENI AI ORDINII târăsc și bat doi dintre DEMONSTRANȚI.)

SEÑORA 1 (către MOMIO): Tu ce taci? Nu ești bărbat?

Alungă-i de aici!

APARICIO: Compañeros!

Salvați-vă viețile!

96

Grave greșeli politice au fost făptuite

în numele proletariatului și al partidelor sale!

SEÑORA 1: Să nu îndrăznească să pună mâna

ăștia plini de râie

care nu văd femeia cu săptămâna!

Să nu îndrăznească!

AL 2-lea NEPOT: Nu-ți cere nimeni să desfaci picioarele!

S-a dus cu politica făcută în pat!

MOMIO: Señor general,

după o asemenea experiență tristă

aveți mână liberă —

ucideți mișcarea comunistă!

(Cei doi DEMONSTRANȚI sunt târâți până în fața NEPOȚILOR.)

AL 2-lea NEPOT: Trebuie o mână forte.

Vom strânge chingaglosar pe mârțoaga comunistă

mai mult decât va putea s-o suporte.

PRIMUL NEPOT (izbindu-l sălbatic pe unul din DEMONSTRANȚI): Vreau să văd cum vă scuipați bojociiglosar în batistă!

CORALES: Cui i-a folosit democrația voastră constituțională?

SEÑORA 2: Isus... binecuvântează-mă...

CORALES: Señora!...

Stârvuri politice... răsuflați din mațele Europei.

PRIMUL NEPOT: Știi cine e ăsta? (Arată fotografia lui LENIN.)

ARESTATUL: No, señor...

PRIMUL NEPOT: Nu-l cunoști!

ARESTATUL: No, señor...

97

CORALES: Tărtăcuțe scopite!

MOMIO (plângând): E o aberație, señor,

democrația pentru noi.

PRIMUL NEPOT: Nu-l cunoști, deci nu-l cunoști

pe cel mai mare bandit! (Lovește arestatul.)

MOMIO: Greșeala e a istoriei care a inventat

ideea de stat democrat

ARESTATUL: Îl cunosc, señor, nu mai loviți! (E lovit.)

MOMIO: Deplâng, ay, deplâng istoria care nu ne-a chemat...

ARESTATUL: Îl cunosc, dar nu l-am văzut,

vă jur, señor! (Lovitură.)

E Guevara, señor! (Lovitură.)

E Fidel, señorsursa,

E Allende, señor,

nu mai loviți!

E oricare din ăștia doriți!

CORALES: Căcăcioși neisprăviți...

civili, dobitoci, și pe deasupra și democrați.

O VOCE DE PORȚELAN: Si, señor.

CORALES: Taci din gură, cur de cal!

VOCEA DE PORȚELAN: Si, señor general!

CORALES: Închideți lagărul definitiv!

Mă răfuiesc eu și cu voi!

Depistați focarele de instigatori

și agenți produși

de cortinaglosar de fum a propagandei sovietice.

Nimic din behăiala Europei

n-o să ne împiedice.

98

MOMIO: Señor general, vă rog, fără eroi!

Nu ucideți pe conducătorii lor

să nu umplem inutil

panteonulglosar de eroi ai comuniștilor...

CORALES: MARȘ LA GROAPĂ CU EROUL ĂSTA RĂSUFLAT!

(Cortegiu funerar. E scos trupul lui Santiago.)

APARICIO: Mierda...

Compañeros, va fi dezlănțuită

cea mai grețoasă teroare!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Înarmează cum poți și cât poți

clasa muncitoare!

Îndeamnă-i imediat

să pună mâna pe arme

ca orice revoluționar adevărat!

APARICIO: Ați confundat revoluția

cu jocul de-a v-ați ascunselea.

Nu trebuia ucisă acum

paiața de Santiago —

ce-ați vrut, și ce-a ieșit?!

UN COMPAÑERO CU ARMA: Nu primim acuzațiile voastre!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Pentru voi întotdeauna

condițiile istorice

rămân necoapte,

atunci când trebuie

să trecem la fapte!

APARICIO: De azi încolo, a supraviețui

devine pentru fiecare

o sarcinăglosar politică de fiecare zi!

99

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: No, compañeros, no!

„Patria o muerteglosar”trad.! —

asta e lozinca acum,

când n-avem încotro!

APARICIO: Vrei cadavre la fiecare pas!

Vrei să arunc muncitorii sub șenile?

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Așa ai făcut de fiecare dată

când hegemoniaglosar ți-a fost amenințată...

APARICIO: Dați-vă seama!

Nu este momentul când mâna pe armă

este semn al revoluției adevărate!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Pentru că partidul vostru nu dorește

decât supraviețuirea lui ca partid

indiferent de prețul pe care-l plătește!

APARICIO: Încetați cu injuriile astea otrăvitoare!

Nu vă mai simțiți revoluționari

doar cu arma în mână

și cartușele în buzunare!

UN COMPAÑERO CU ARMA: Puneți mâna pe arme!

Noi câțiva nu putem ține loc

și de proletariat conștient și de partid

și de luptători cu armele de foc!

APARICIO: Împotrivirea inevitabilă

a burgheziei speriate

poate fi reprimată

numai de proletariatul capabil să regizeze

toate masele exploatate.

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Cu alte cuvinte...

APARICIO: Cu alte cuvinte,

o revoluție înseamnă unitate politică,

ceea ce vom izbuti noi de acum înainte!

100

Compañeros, nu înseamnă lașitate

când ne retragem din fața tancurilor.

Dacă ne lăsăm omorâți

am realizat mai mult de jumătate

din ambițiile călăilor!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Deci cârdășia dumitale cu mica burghezie

așa-zis progresistă

ar trebui să o socotim de azi înainte

o minunată strategie și tactică leninistă!

APARICIO: Revoluția o facem pentru clasa proletară

Să n-o transformăm

în victimă ieftină.

Moartea nu-i o afacere

în care cererea reglează oferta

într-o istorie devenită

piață de desfacere!

UN COMPAÑERO CU ARMA: Nu uita, domnule leninistglosar,

cum îți place să-ți zici,

nu uita că noi facem revoluție

și nu aplicăm teorii învechite aici!

Amestecul dumitale cu micii

burghezi este...

APARICIO: Pluralismul politicglosar — iată soluția,

originală, autohtonă și eficace!

Asta afirm eu — leninist învechit —

după cum aud că m-ai poreclit —

în timp ce voi credeți încă

drept unică numai calea armată

în stare să lichideze prăpastia adâncă

dintre atâtea partide politice!

Compañeros!

În numele revoluției și a cauzei noastre,

nu vă lăsați masacrați!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: La dracu așa-zisa pace socială

între partidele politice!

Ce înseamnă aia pace socială?

101

Înseamnă să vâri socialism și burghezie în

aceeași oală!

Fierbeți amestecătura la focul iute al acțiunilor,

al acțiunilor cu adevărat revoluționare,

și să vedem cine are să reziste

la duhoarea politicii reformiste!

APARICIO: Compañeros, împrăștiați-vă

travestiți în nepăsători,

în gură-cască sosiți aici abia ieri,

scufundați-vă în cloaca burgheziei,

puneți-vă măști de mici afaceriști falimentari

de proxeneți și cerșetori,

de preoți sau muncitori zilieri...

(COMPAÑEROS execută îndemnul.)

UN COMPAÑERO CU ARMA: Fidel Castroglosar a făcut o revoluțiesursa

trăgând cu arma

și nu fugind de răspundere

ca birocrații dintr-o instituție!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: În nici o țară europeană

revoluția nu a învins fără victime

sau respectând regulile din carte...

APARICIO: Așa e! Dar în Europa,

ca și-n atâtea țări din acest continent,

armata nu a fost ca aici și acum, o unealtă

fără conștiință de clasă

în mâna unui general dement!

UN COMPAÑERO CU ARMA: Când armata

este o unealtă burgheză,

ucide burghezul și smulge-i unealta

și gata!

COMPAÑEROS CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Ei, Aparicioglosar, cum stăm atunci

cu așa-zisul pluralism

102

din care — vezi și tu —

s-a născut trădarea?

Drumul gloanțelor pentru socialism

este sau nu

singura cale, unica soluție?

APARICIO: Adineaori, vorbind despre Cuba și

Europa, susțineai teza opusă,

că revoluția cu fiecare țară

trebuie altcumva pornită și condusă!

Compañeros, grăbiți-vă,

încercați pe orice cale

să vă salvați. Muncitori,

din atâtea încercări

trebuie să reușiți de cât mai multe ori!

UN COMPAÑERO CU ARMA: Toți dracii, ducă-se la dracu!

Din clasă revoluționară

cu rol conducător

ce-am ajuns? — o turmă

de hăituiți!

APARICIO: Trebuie pregătite

acele tactici și strategii

pentru lupta pe mai departe

a celor rămași printre vii!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Poate câțiva or să scape!

Ei, și?

Cu asta ce am făcut?

O luăm de la început

cu murmurarea lozincilor.

APARICIO: Ei, da! DA!

Asta e sarcina imediată!

Să se refacă toate celulele de propagandă,

să se reia lupta

din etapa când șoapta

despre revoluție și socialism

unește gândul cu fapta!

103

UN COMPAÑERO CU ARMA: Țineți-vă firea, muchachosglosartrad.,

nu vă lasă ăștia în viață!

Drumul revoluției o să-l călcați

între latrina puturoasă

și locul unde veți fi torturați!

APARICIO: Nu, amigosglosartrad., revoluția

nu trebuie, nu poate să moară!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: În schimb o să muriți voi —

nu vă fie teamă, e foarte ușor —

gândiți-vă că nu sunt

chinurile voastre, ci ale lor;

că vă este dat să aflați

ce-i așteaptă, odată cu ziua de mâine

pe acești scelerați!

Numai torturații

pot spune că au învățat

să nu-și ierte — în numele revoluției

nici părinții, nici frații!

APARICIO: Grăbiți-vă!

Nu puteți accepta să muriți

prostește, ca orătăniile din cotețe!

Trebuie să renunțăm...

Nu țipați! nu vă pripiți! —

renunțăm deocamdată

la lupta armată!

Admiteți că revoluția are

mai multe căi și mai multe fețe!

Dispersarea!

(OAMENII ORDINII încercuiesc locul.)

UN COMPAÑERO CU ARMA: Întâi pregătim o ambuscadă

să cadă cui e dat să cadă!

APARICIO: Voi puteți scăpa, ei nu...

Înțelegeți? Poporul nu e o persoană

104

căruia să-i poți scoate pașaport

chiar în condițiile când poliția

emite o circulară:

„contra recompensă — prindeți-l viu sau mort”sursa!.

Clasa proletară

e oricând gata de jertfă muncitorească.

Dar pentru ce anume să-i cer să moară?

Trebuie să-i salvăm!

Abateți atenția voi pe o parte,

eu pe de altă parte!

COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE: Ia arma, pregătește restul...

Știi ce ai de făcut...

(COMPAÑERO CU ARMA aduce o targă, îl lovește pe COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE cu patul armei în țeastă, după care îl așază pe rănit pe targă acoperindu-l cu un cearșaf.)

(OAMENII ORDINII s-au apropiat și încercuiesc locul.)

APARICIO: Iar pe ăștia, să-i ia dracu pe toți!

Dacă trebuie să mori — trebuie,

dar înainte de asta

să te vedem ce poți!

CORALES: Nimeni nu mișcă!

Mâinile la ceafă! Ieșiți câte unul!

COMPAÑERO CU ARMA: Si, señor! Eu sunt Velascoglosar, señor!sursa

CORALES: Lăsați targa jos! Mâinile la ceafă!

COMPAÑERO CU ARMA: Señor ofițer superior,

vă rog... tatăl meu, tatăl meu e rănit!

Nu-l mișcați, señor,

vă implor,

a fost lovit

nu știu cine l-a lovit, un descreierat l-a lovit

în cap cu un pat de armă sau un topor!

Îl duc la doctor așa cum l-am găsit.

105

UN OM DE ORDINE: Señor general, raportez:

Victima are capul zdrobit.

COMPAÑERO CU ARMA: Îngăduiți-mi, señor,

Mi-e teamă că a murit!

CORALES: Dă-i drumul! Șterge-o!

(COMPAÑERO CU ARMA și alți doi ies cu targa.)

CORALES: Aparicio, ieși afară!

Predă-te. Te trimit la ruși gata împachetat.

APARICIO: Mierda! Nu plec!

Dobitoc, asta ești — un dos de catâr!

CORALES: Predă-te, căcăciosule!

Te trimit unde vrei

și poți să mai iei cu tine încă vreo trei!

APARICIO: Nu plec.

CORALES: Înhățați-i pe toți!

(OAMENII ORDINII se reped, lovesc, trântesc la pământ pe ceilalți compañeros, îi târăsc legați. Femeile țipă, plâng, râd, își smulg părul. Împușcături. Cadavre de oameni schingiuiți sunt aduse în scenă și spânzurate de mâini.)

CORALES: APARICIO, IEȘI AFARĂ! IEȘI AFARĂ!

APARICIO: Nu!

(Rafală de armă. APARICIO cade. OAMENII ORDINII sar și-i zdrobesc cadavrul cu paturile armelor. Urale demente. FEMEILE urlă, țipă, plâng, râd isteric și convulsiv, se zbat și rup cordonul de OAMENI AI ORDINII și ajung la cadavre. Blesteme, rugăciuni, hohote; sunt

106

aprinse lumânări. Sunet scurt de sirenă. FEȚELE DE PORȚELAN se îmbulzesc ușurate și ies la plimbare pe aleea formată din cadavrele înșirate prin scenă.)

CORALES: Controlați rândurile!

Împușcați orice suspect!

Vreau victoria deplin meritată!

Executarea!

(OAMENII ORDINII se îndreaptă către public și încep să numere spectatorii.)

CORALES: Vreau o populație complet curățită de demenți,

de creduli fanatizați

prin cărțulii comuniste care costă doi cenți!

Și mai ales de ucigașii aflați

în solda comunismului internațional!

Vreau curățită lumea de obscurii profeți

ai prosperității capitaliste fără capital,

de comuniști, de stângiști,

de socialiști, de revoluționari!

PRIMUL NEPOT: Comunismul este o aberație,

iar dictatura

proletară nu e tolerată de latino-americani,

căci ar semăna atât de adânc ura,

încât pântecele mamelor noastre

ar naște frați-dușmani!

(Foc de armă. UN OM AL ORDINII alunecă încet și moale la pământ. Panică în populația scenei.)

CORALES: Stare de război!

(Ceilalți OAMENI AI ORDINII își încarcă armele, despresurează arestații — care în parte fug. Începe teroarea.)

EVACUAȚI MARTORII!

107

AL DOILEA NEPOT: Iată dovada!

Iată ce se numește marxism!

Filozofia celui mai criminal cinism!

CORALES: EVACUAȚI SPECTATORII, INVITAȚII!

(OAMENII ORDINII deschid granadele, ridică spectatorii și îi mână spre ieșirea din sală, încolonându-i în șir indianglosar.)

AL DOILEA NEPOT: Nu vom suporta niciodată

dictatura —

și nici teroarea!

Tradiția noastră profund democrată

ne va fi și de data aceasta

SALVAREA!

CORALES: Cercetați fiecare mutră,

fiecare bagaj.

(OAMENII ORDINII execută ordinul de percheziționare a publicului.)

rețineți imediat

orice individ agitat sau revoltat.

Cercetați orice aparat de fotografiat

sau filmat

și distrugeți imaginile luate

cu rea intenție și care falsifică

adevărata noastră realitate!

Confiscați documentele defăimătoare

și arestați indivizii care le posedă.

E o dovadă că ăștia nu ne respectă!

Împușcați orice individ care se opune.

Rețineți orice persoană cu mutră suspectă!

(Un interpret strecurat în public, este îmbrâncit, molestat, arestat. FEMEILE — din spectacol — sunt reținute,

108

percheziționate. Li se confiscă totul; apoi sunt îmbrâncite în șirul spectatorilor.)

Eu — ieri acolo — aiurea,

acum aici

și azi-mâine oriunde,

stârpesc eu comuniștii

indiferent cine sunt și unde s-ar ascunde!

Cercetați fiecare mutră...

(Pe fundalul replicii OAMENII ORDINII execută ordinele lui CORALES.)

În dreptul SPECTATORILOR:

UN OM AL ORDINII (strigă): Spectator!

UN OM AL ORDINII (strigă): Afară!

În dreptul INTERPREȚILOR:

UN OM AL ORDINII (strigă): Participant suspect!

UN OM AL ORDINII (strigă): Arestat!

(Din pereți, din tavan, din podele, din toate părțile, izbucnește „VENCEREMOS”sursa)

Notele ediției

sursa Paul Cornel Chitic, Schimbarea la față — „piesă în patru părți”, prima a volumului; după nota biografică de pe coperta a IV-a a ediției din 1982, a primit Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (1978). Acțiunea se petrece într-un „lagăr ambulant” de „reeducare” al unei junte latino-americane, pe fundalul loviturii de stat din Chile (11 septembrie 1973); cele patru părți se numesc „Suferințele trupului”, „Repetiție generală — greșeală cu greșeală”, „Utopia” și „Să ne sfătuim cu Lenin”. Titlul reia numele praznicului Schimbării la Față a Domnului: „Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2). [Matei (Biblia sinodală), ro.]

sursa Generalul Corales — personaj inventat: militarul care conduce lagărul ambulant de „reeducare”; replicile lui parodiază discursul juntelor latino-americane din anii ’60–’70 („nu torturăm, pedepsim”, „operație de pacificare”, „stat depolitizat”), în special al celei instalate în Chile prin lovitura de stat din 11 septembrie 1973.

sursa Mister Mamita Mundial Compañía — personaj-emblemă al capitalului străin (nord-american) din America Latină: mister (engl.) „domnul”, mamita (sp.) „mămicuța”, mundial „mondial(ă)”, compañía „companie”. Numele amintește de porecla dată în America Centrală companiei nord-americane United Fruit Company, „Mamita Yunai” („Mămicuța United”), consacrată de romanul costarican Carlos Luis Fallas, Mamita Yunai (1941), care denunță condițiile de muncă de pe plantațiile de banane ale companiei; în text personajul e tratat cu sir și señor și pleacă la final „cu aripi”, ca un capital care-și ia zborul.

trad. „companie” (sp. compañía; accentul tipărit pe í, fără tildă, e o grafie aproximativă) — a doua jumătate a numelui personajului: Mister Mamita Mundial Compañía, adică firma multinațională personificată.

trad. momio (sp. din Chile) — poreclă dată de stânga, în anii guvernului Unității Populare (1970–1973), conservatorilor și oamenilor de dreapta („mumii”, rămași în urmă); de aici scandarea „Mumie, codoașă!” de mai departe. Cabrón (sp.) „țap”; ca insultă, „încornorat”, „ticălos” — de aici al doilea vers al scandării, „Cornută fără boașe!”.

Glosar — Momio Cabrón: Numele liderului democrat-creștin din «Schimbarea la față»: momio (în Chile, „mumie”) — porecla dată de stânga, în anii Unității Populare (1970–1973), conservatorilor; cabrón (sp.) — „țap”, „încornorat”, înjurătură. De aici scandarea „Mumie, codoașă! / Cornută fără boașe!” (p. 39–40) (p. 6, 60). → glosar: Momio Cabrón

trad. „doamna” (sp. señora) — formula de politețe pentru o femeie măritată; aici doamnele din înalta societate, soții și văduve de generali.

trad. „tovarăș” (sp. compañero) — cuvântul cu care se numeau și se strigau între ei militanții stângii latino-americane (în Chile lui Allende, „el compañero Presidente”); la plural compañeros.

trad. „indieni” (sp. indios) — amerindienii, populațiile băștinașe ale Americii Latine (quechua, aymara, mapuche etc.).

sursa Anunțul VOCII parodiază comunicatele juntelor militare latino-americane; în Chile, după lovitura de stat din 11 septembrie 1973, mii de oameni au fost închiși pe Estadio Nacional și pe Estadio Chile din Santiago, transformate în lagăre de detenție — de aici convenția piesei, care-i tratează pe spectatori ca pe deținuți aduși într-o arenă.

sursa Aluzie la prima frază a Manifestului Partidului Comunist (Marx și Engels, 1848): „Ein Gespenst geht um in Europa — das Gespenst des Kommunismus” — „O stafie bântuie prin Europa: stafia comunismului”. [Karl Marx, Friedrich Engels — Manifest der Kommunistischen Partei (februarie 1848), textul german după Marx-Engels-Werke, vol. 4, Marxists Internet Archive, de]

trad. „interludiu” (it.) — scurt moment muzical între două părți ale unui spectacol.

Glosar — intermezzo: „Interludiu” (it.): scurt moment muzical între două părți ale unui spectacol; aici, „intermezzo muzical și reclamă turistică” între două anunțuri ale vocii din megafon, la intrarea în lagăr (p. 8). → glosar: intermezzo

trad. prescurtare engl. water closet, „toaletă”.

trad. „Nu, domnule.” (sp.)

sursa Macondo — satul imaginar în care se petrece romanul lui Gabriel García Márquez (1927–2014), Cien años de soledad (1967) („Un veac de singurătate”); compañero-ul răspunde cu un loc care nu există, iar numele devenise, după succesul romanului, chiar emblema Americii Latine.

trad. „Da, domnule.” (sp. sí, señor; tipărit fără accent).

sursa Ernesto „Che” Guevara (1928–1967) — revoluționar argentinian, unul din conducătorii revoluției cubane (1959), ucis în Bolivia, la La Higuera, la 9 octombrie 1967, după capturarea lui de armata boliviană. Chipul său de pe tricouri și afișe reproduce fotografia lui Alberto Korda „Guerrillero Heroico” (5 martie 1960).

trad. „vom învinge!” (sp.) — strigătul (pe care autorul îl traduce imediat) era și titlul imnului Unității Populare chiliene, «Venceremos» (muzica Sergio Ortega, versurile Claudio Iturra; cântecul campaniei lui Salvador Allende din 1970). Cântecul revine în piesă („Vom învinge”) până la ultima didascalie.

Glosar — VENCEREMOS: „Vom învinge” (sp.) — strigătul revoluționarilor și imnul Unității Populare din Chile (1970, muzica Sergio Ortega); strigat de compañero înainte de a fi împușcat (p. 16) și cântat, ca ultim cuvânt al piesei, „din pereți, din tavan, din podele” (p. 108). → glosar: VENCEREMOS

sursa Scandare-parodie a OAMENILOR ORDINII: o lozincă „umanitară” rostită chiar în timp ce împușcă deținuții.

trad. „tovarășii” (sp., cu articolul hotărât los).

trad. „domnule general” (sp.)

trad. „domnule colonel” (sp. señor coronel).

trad. interjecție spaniolă (¡ay!) — „vai!”, strigăt de durere sau de spaimă.

sursa Johann Sebastian Bach (1685–1750) — compozitor german; concertele sale pentru clavecin și orchestră (BWV 1052–1065, compuse la Leipzig în anii 1730) sunt aici emblema culturii „clasice” a doamnelor din înalta societate, surde la ce se petrece în jur.

sursa Lista „decedaților” e un martirologiu al gherilelor latino-americane: Ernesto „Che” Guevara (1928–1967), ucis în Bolivia; Camilo Torres Restrepo (1929–1966), preot catolic columbian intrat în gherila Armatei de Eliberare Națională (ELN), căzut în prima lui luptă, la Patio Cemento, în februarie 1966; Luis de la Puente Uceda (1926–1965), conducătorul Mișcării de Stânga Revoluționară (MIR) din Peru, ucis în octombrie 1965 la Mesa Pelada (Cusco); Guillermo Lobatón, șeful frontului „Túpac Amaru” al aceleiași gherile peruane, lichidat odată cu ea; Carlos Marighella (1911–1969), conducătorul Acțiunii de Eliberare Națională (ALN) din Brazilia, autorul „Mini-manualului gherilei urbane” (1969), ucis de poliție la São Paulo la 4 noiembrie 1969; Marco Antonio Yon Sosa (1929 sau 1932–1970), ofițer guatemalez, conducătorul gherilei MR-13, ucis în mai 1970 în Chiapas, la granița mexicană; Inti Peredo (Guido Álvaro Peredo Leigue, 1937–1969), tovarăș al lui Guevara în Bolivia, ucis la La Paz la 9 septembrie 1969; Salvador Allende (1908–1973), președintele socialist al Chile (1970–1973), mort în Palatul La Moneda în ziua loviturii de stat, 11 septembrie 1973.

trad. „Sfântă Marie” (sp. Santa María) — invocarea Fecioarei Maria.

Glosar — Santa Maria: „Sfântă Marie” (sp. Santa María) — invocarea Fecioarei Maria (p. 25); „Santa nuestra” (p. 46). → glosar: Santa Maria

trad. „Rahat!” (sp.) — înjurătură.

Glosar — Mierda: „Rahat!” (sp.) — înjurătura care revine în gura lui Corales și a compañero-ului (p. 27, 44, 86, 98, 105). → glosar: Mierda

trad. Torre Tagle — nume legat de Lima (Peru): Palatul Torre Tagle (sec. XVIII), al marchizilor de Torre Tagle, azi sediul Ministerului peruan al Afacerilor Externe; ca „loc de naștere”, numele e o notă de culoare locală.

Glosar — Torre Tagle: Nume legat de Lima (Peru): Palatul Torre Tagle (sec. XVIII), al marchizilor de Torre Tagle, azi sediul Ministerului peruan al Afacerilor Externe; aici, locul de naștere al văduvei unui „stângist ucis” (p. 29). → glosar: Torre Tagle

vers. Víctor Jara, Plegaria a un labrador (1969) („Rugăciune către un plugar”) — cântecul cântautorului chilian Víctor Jara (1932–1973, ucis după lovitura de stat, în Estadio Chile), premiat la primul Festival al Noului Cântec Chilian (1969), cu grupul Quilapayún; e construit pe tiparul rugăciunii Tatăl nostru. Corul piesei îl parafrazează strofă cu strofă (aici și pe p. 30–32), iar mai departe e numit „Rugăciunea unui lucrător”: „Levántate y mira la montaña / de donde viene el viento, el sol y el agua. / Tú que manejas el curso de los ríos, / tú que sembraste el vuelo de tu alma. / Levántate y mírate las manos, / para crecer estréchala a tu hermano. / Juntos iremos unidos en la sangre, / hoy es el tiempo que puede ser mañana. / Líbranos de aquel que nos domina en la miseria, / tráenos tu reino de justicia e igualdad. […] / Hágase por fin tu voluntad aquí en la tierra, / danos tu fuerza y tu valor al combatir.” — „Ridică-te și privește muntele / de unde vin vântul, soarele și apa. / Tu, care cârmuiești cursul râurilor, / tu, care ai semănat zborul sufletului tău. / Ridică-te și privește-ți mâinile, / ca să crești, întinde-o fratelui tău. / Vom merge împreună, uniți în sânge, / azi e vremea care poate fi mâine. / Izbăvește-ne de cel ce ne stăpânește în mizerie, / adu-ne împărăția ta a dreptății și egalității. […] / Facă-se, în sfârșit, voia ta aici pe pământ, / dă-ne puterea și curajul tău în luptă.”

sursa Joc de cuvinte: „democrația capitală” după „pedeapsa capitală” — democrația aplicată cu plutonul de execuție; semnul „(?)” e tipărit așa în carte. Formula revine pe p. 81 („APLICĂ DEMOCRAȚIA CAPITALĂ!”).

sursa Versul corului parafrazează deopotrivă cântecul lui Víctor Jara („Hágase por fin tu voluntad aquí en la tierra”) și rugăciunea Tatăl nostru, pe care o răstoarnă: „Vie împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ” (Matei 6, 10). [Matei (Biblia sinodală), ro.]

trad. „domnule” (engl. sir) — formula cu care Corales i se adresează lui Mamita, capitalistul anglo-saxon.

trad. „Domnule Mamita” (engl. sir, titlul cavalerilor englezi, folosit aici ca formulă servilă).

trad. „domnule” în patru limbi: engleză (sir), germană (Herr), franceză (monsieur), spaniolă (señor) — adică oricare ar fi naționalitatea capitalului străin.

trad. Please (engl.) „te rog”.

sursa Ideea vine din Sf. Pavel: „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni 3, 28). [Galateni (Biblia sinodală), ro.]

sursa Porunca a doua din Evanghelie, întoarsă de Corales pe dos: „Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22, 39; cf. Levitic 19, 18). [Matei (Biblia sinodală), ro.]

sursa Scandare a stângii împotriva lui Momio: joc pe porecla momio („mumie”, conservator) și pe cabrón („încornorat”), al doilea nume al personajului — „Cornută fără boașe!”.

sursa Víctor Jara, Plegaria a un labrador (1969) — „Rugăciune către un plugar” (sp. labrador „plugar, om care lucrează pământul”), cântecul parafrazat de cor pe p. 29–32; vezi nota de acolo.

sursa „Vom învinge” — «Venceremos», imnul Unității Populare din Chile (muzica Sergio Ortega, versurile Claudio Iturra, 1970), înregistrat de grupurile Inti-Illimani și Quilapayún; vezi p. 16.

sursa Traducerea lozincii chiliene „¡El pueblo unido jamás será vencido!” („Poporul unit nu va fi învins niciodată!”), devenită titlul cântecului compus de Sergio Ortega și înregistrat de grupul Quilapayún (1973), imn al rezistenței după lovitura de stat.

sursa Formula lui Rosa Luxemburg (1871–1919) din broșura „Junius” (Die Krise der Sozialdemokratie, 1916): „Sozialismus oder Barbarei” — societatea burgheză stă în fața dilemei „ori trecerea la socialism, ori recăderea în barbarie”; Luxemburg o atribuie lui Engels. [Rosa Luxemburg (Junius) — Die Krise der Sozialdemokratie, broșura «Junius» (Zürich, 1916), textul german, Marxists Internet Archive, de]

trad. „cumetre” (sp. compadre) — nașul sau cumătrul; în America Latină, formulă de familiaritate între prieteni și complici.

trad. „Sfânta noastră!” (sp.) — invocație către Fecioara Maria.

sursa Aluzie la războiul din Algeria (1954–1962) și la „Bătălia Algerului” (1957), când parașutiștii francezi ai generalului Jacques Massu au zdrobit rețelele FLN prin razii, tortură și dispariții; doctrina franceză a „războiului contrarevoluționar” (Roger Trinquier, La Guerre moderne, 1961) a fost predată apoi militarilor din America Latină și aplicată de dictaturile din Argentina și Chile.

sursa Thomas More, Utopia (1516) — cartea umanistului englez care descrie o insulă cu o societate ideală, fără proprietate privată; de aici „utopie” — proiectul unei societăți perfecte, irealizabile (gr. ou-topos „niciun loc”). Titlul părții a III-a e ironic: „utopia” e aici propaganda comunistă jucată de polițiști. [Thomas More — De optimo statu reipublicae deque nova insula Utopia (1516), textul latin, The Latin Library, la]

trad. „Mulțumesc mult, domnule!” (sp. muchas gracias + engl. sir).

trad. Juanita — diminutivul numelui Juana; pequeño (sp.) „micuțule!”.

trad. „la portavoce” (it. portavoce „megafon, pâlnie de vorbit”, dar și „purtător de cuvânt”) — compañero-ul strigă printr-un megafon.

trad. lat. Pater noster „Tatăl nostru”, primele cuvinte ale rugăciunii domnești în latină (Matei 6, 9–13), după care rugăciunea e numită în Biserica catolică; forma tipărită „nostram” e greșită.

Glosar — Pater noster: Lat. „Tatăl nostru” — primele cuvinte ale rugăciunii domnești în latină; FEȚELE DE PORȚELAN formează o procesiune cântându-l (p. 62). → glosar: Pater noster

trad. „Mulțumesc mult” (sp.).

trad. „Heil!” (germ. „mântuire; noroc!”) — salutul nazist („Heil Hitler!”, „Sieg Heil!”); scandat aici de FEȚELE DE PORȚELAN, el dezvăluie fondul fascist al „democrației creștine”.

sursa Aluzie la începutul Manifestului Partidului Comunist (Marx și Engels, 1848): „Ein Gespenst geht um in Europa — das Gespenst des Kommunismus. Alle Mächte des alten Europa haben sich zu einer heiligen Hetzjagd gegen dies Gespenst verbündet” — „O stafie bântuie prin Europa: stafia comunismului. Toate puterile bătrânei Europe s-au aliat într-o sfântă hăituire a acestei stafii”. [Karl Marx, Friedrich Engels — Manifest der Kommunistischen Partei (februarie 1848), textul german după Marx-Engels-Werke, vol. 4, Marxists Internet Archive, de]

sursa Strigătul nepoților amintește de tentativa de invazie a Cubei de la Golful Porcilor (aprilie 1961), organizată de CIA cu exilați cubanezi.

trad. cuvânt format după fr. paniquard („alarmist, care intră ușor în panică”, familiar): „țipă isteric și panicard” — cuprinse de panică.

Glosar — panicard: Cuvânt format după fr. paniquard („alarmist”): „țipă isteric și panicard” — cuprinse de panică (p. 65). → glosar: panicard

sursa „Che” — interjecție argentiniană de adresare („măi!”, „ascultă!”), pe care Ernesto Guevara o folosea atât de des încât cubanezii i-au făcut din ea poreclă; aici tipărit cu literă mică.

sursa Aluzie la „republicile independente” țărănești din Columbia (Marquetalia, Riochiquito, El Pato), zone de autoapărare comunistă bombardate și ocupate de armată în 1964–1965 („Operațiunea Marquetalia”), de unde s-au născut FARC.

trad. fr. au ralenti „cu încetinitorul” (în cinema, imagine derulată mai lent decât în realitate); tipărit greșit «au relanti».

Glosar — au ralenti: Fr. „cu încetinitorul” (în cinema, imagine derulată mai lent decât în realitate): indicație de joc în «Schimbarea la față» (p. 69), care cere mișcarea încetinită a actorilor. → glosar: au ralenti

sursa „Patrie și libertate” (și variantele „Nație și libertate”, „Nație — legalitate”) — ecou al numelui organizației chiliene de extremă dreaptă Frente Nacionalista Patria y Libertad (1971–1973), condusă de avocatul Pablo Rodríguez Grez, grupare paramilitară care a luptat prin atentate și sabotaje împotriva guvernului Allende; emblema ei, poreclită „la araña” („păianjenul”), amintea de svastică (vezi p. 81).

sursa Scandare antifascistă cu ecou din Războiul civil spaniol („¡No pasarán!” — „Nu vor trece!”, Dolores Ibárruri, 1936), reluată de stânga chiliană împotriva grupărilor de extremă dreaptă.

sursa „Creștinul roșu” — creștinul de stânga, ca în lista personajelor (UN CREȘTIN DE STÂNGA): figura preoților și laicilor catolici care s-au alăturat stângii, de la Camilo Torres la mișcarea chiliană Cristianos por el Socialismo („Creștini pentru socialism”, 1971–1973).

sursa Naționalizarea a fost miza politică a epocii: în Chile, cuprul marilor companii nord-americane (Anaconda, Kennecott) a fost naționalizat prin lege votată unanim de Congres în iulie 1971; în Peru, regimul militar „revoluționar” al generalului Juan Velasco Alvarado (1968–1975) a naționalizat petrolul (International Petroleum Company, 1968) — de aici replica lui Corales: „Naționalizarea o vom face noi, inițiatorii mișcării civico-militare!”.

trad. „Îmi pare rău, vă rog” (engl.).

trad. „domnule” (engl. mister); Compañía (sp.) „Companie”.

sursa „Mărul discordiei”: în mitul grec, mărul de aur cu inscripția „Celei mai frumoase”, aruncat de Eris (Discordia) la nunta lui Peleu cu Thetis; disputa dintre Hera, Atena și Afrodita, judecată de Paris, a dus la războiul Troiei.

trad. „sărbătoare, petrecere” (sp. fiesta); siesta — odihna de după-amiază.

trad. engl. lock-out „închidere (a porților)” — încetarea lucrului hotărâtă de patroni, care închid întreprinderea ca răspuns la grevă sau ca presiune asupra unui guvern; „grevele patronale” (camionagiii, comercianții) au paralizat economia chiliană în octombrie 1972 și în vara lui 1973. Señors — plural hibrid; în sp. señores „domnilor”.

Glosar — lock-out: Engl. „închiderea porților” — încetarea lucrului hotărâtă de patroni, care închid întreprinderea ca răspuns la grevă sau ca presiune („greva patronală”); strigat de un glas de porțelan (p. 77). → glosar: lock-out

sursa Aluzie la „Marșul cratițelor goale” (Marcha de las cacerolas vacías) din Santiago de Chile, la începutul lui decembrie 1971: mii de femei din cartierele înstărite au defilat bătând în cratițe împotriva guvernului Allende și a penuriei — prima formă de „cacerolazo”.

sursa Joc de cuvinte în scandarea „Flecă-reală!” (p. 78): „flecăreala” teoretică a lui Aparicio desfăcută în silabe ca o lozincă — „fleacă reală”.

sursa Parafrază a cuvintelor lui Hristos: „Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie” (Matei 10, 34); ramura de măslin — simbolul păcii (vezi și p. 89). [Matei (Biblia sinodală), ro.]

trad. germ. Führer „conducător” — titlul lui Adolf Hitler (1889–1945) în Germania nazistă.

sursa Inițialele „N și L” (Nație și Libertate) suprapuse ca o „aproape zvastică” amintesc emblema organizației chiliene de extremă dreaptă Patria y Libertad (1971–1973), un semn negru stilizat poreclit „la araña” („păianjenul”), despre care un fost membru, Manuel Fuentes Wendling, a mărturisit că trebuia să evoce svastica nazistă.

sursa Vladimir Ilici Lenin (V. I. Ulianov, 1870–1924) — conducătorul revoluției bolșevice din octombrie 1917 și întemeietorul statului sovietic; teoreticianul partidului de avangardă și al „strategiei și tacticii” revoluționare, invocat de Aparicio împotriva „aventurismului” gherilei (Lenin, Stângismul — boala copilăriei comunismului, 1920). [V. I. Lenin — Детская болезнь «левизны» в коммунизме (scrisă în aprilie–mai 1920, tipărită în iunie 1920), textul rus, Marxists Internet Archive, ru]

trad. ecou al lozincii cubaneze „¡Patria o muerte!” („Patria sau moartea!”), vezi p. 99.

trad. „Trăiască Santiago!” (sp. ¡viva!).

trad. „La revedere, domnule Corales” (engl.).

sursa Noe — patriarhul care, după potop, a trimis din corabie un porumbel: „Și porumbelul s-a întors la el, spre seară, și iată avea în ciocul său o ramură verde de măslin” (Facerea 8, 11); de aici porumbelul, simbol al păcii. [Facerea (Biblia sinodală), ro.]

sursa Parodie a lozincii lui Lenin „Учиться, учиться и учиться” („Să învățăm, să învățăm și iar să învățăm”), din articolul «Direcția retrogradă în social-democrația rusă» (scris la sfârșitul lui 1899), devenită lozincă școlară în toată lumea comunistă; aici, „învățătura” e asasinatul politic.

trad. germ. Führer „conducător” — titlul lui Hitler.

sursa Titlul părții a IV-a, rostit de Aparicio: vezi nota la p. 82 (Lenin).

sursa Ironie: Lenin a trăit la Paris în 1909–1912; în 1923 era grav bolnav, la Gorki, lângă Moscova, unde a murit la 21 ianuarie 1924.

sursa Gândul atentatorului — că moartea unui combatant nu e o pierdere de neînlocuit, dacă altul îi preia arma — e un loc comun al literaturii guevariste („dacă moartea ne surprinde… să fie binevenită, cu condiția ca strigătul nostru de luptă să fi ajuns la o ureche receptivă și altă mână să se întindă să ne ia armele”, Che Guevara, «Mesaj către popoarele lumii», 1967).

sursa Fidel Castro (1926–2016) — conducătorul revoluției cubane (1959), prim-ministru și apoi președinte al Cubei până în 2008; alături de Guevara și Allende, cele trei nume pe care arestatul le spune la întâmplare sub bătaie.

trad. „Patria sau moartea” (sp.) — lozinca lansată de Fidel Castro la 5 martie 1960, la funeraliile victimelor exploziei vasului „La Coubre” din portul Havana, completată cu „¡Venceremos!”; devenită deviza revoluției cubaneze.

Glosar — Patria o muerte: „Patria sau moartea” — lozinca revoluției cubane, lansată de Fidel Castro la 5 martie 1960; compañero-ul o strigă când „n-avem încotro” (p. 99). → glosar: Patria o muerte

sursa Fidel Castro (1926–2016) — a cucerit puterea în Cuba prin gherila din Sierra Maestra (1956–1958), după debarcarea de pe iahtul „Granma”; argumentul obișnuit al partizanilor căii armate împotriva celei electorale.

trad. „băieți” (sp.).

Glosar — muchachos: „Băieți” (sp.) (p. 103). → glosar: muchachos

trad. „prieteni” (sp. amigos).

sursa Formula afișelor de urmărire din Vestul american („Wanted — dead or alive”, „Căutat — viu sau mort”), cu recompensă pentru capturare; titlul piesei următoare din volum o reia: «Europa, aport — viu sau mort!».

sursa „Velasco” — nume spaniol obișnuit, pe care compañero-ul și-l ia ca să scape; e și numele generalului peruan Juan Velasco Alvarado (1910–1977), conducătorul regimului militar „revoluționar” din Peru (1968–1975).

sursa «Venceremos» („Vom învinge”) — imnul Unității Populare din Chile (muzica Sergio Ortega, versurile Claudio Iturra; cântecul campaniei electorale a lui Allende din 1970). Cu el se încheie piesa, ca și cum ar răsuna din toată sala, după ce spectatorii au fost alungați.

glosar lagăr ambulant — Lagăr mutat dintr-un loc în altul — cadrul întregii piese «Schimbarea la față» (p. 5, 7): „un lagăr politic ambulant, de reeducare” pentru cei care „au crezut, au dorit sau au susținut instaurarea unui guvern popular” (p. 7), pe care generalul Corales îl poartă „ieri acolo — aiurea, / acum aici, și azi-mâine oriunde” (p. 12, 16), adică oriunde pe continent se instalează o dictatură militară. În Chile, după lovitura din 11 septembrie 1973, stadioanele din Santiago (Estadio Nacional, Estadio Chile) au fost transformate în asemenea lagăre de detenție.

→ glosar: lagăr ambulant

glosar FEȚELE DE PORȚELAN — Personaj colectiv al «Schimbării la față»: înalta societate „cu fața de porțelan” — doamne, politicieni, nepoți de bani gata —, care asistă ca la spectacol la represiune, se plimbă printre cadavre și scandează lozinci fasciste (p. 6, 18–19, 24–25, 28–29, 39–40, 62, 64, 67–68 etc.).

→ glosar: FEȚELE DE PORȚELAN

glosar democrat-creștin — Membru al unui partid democrat-creștin; în Chile, Partidul Democrat-Creștin al președintelui Eduardo Frei Montalva (1964–1970), aflat între stânga lui Allende și dreapta tradițională, care a sprijinit inițial lovitura de stat din 1973 — modelul satiric al lui MOMIO CABRÓN, „lider democrat-creștin” (p. 6).

→ glosar: democrat-creștin

glosar señor — „Domnule” (sp.); señora „doamnă”, señores „domnilor” (p. 6, 13–14, 18–25, 27, 30–31, 33, 36–37, 39 etc.). Formula prin care victimele se adresează călăilor („No, señor. [...] Si, señor”, p. 13) și politicienii puternicilor; SEÑORA 1 și SEÑORA 2 sunt doamnele din înalta societate, văduve și soții de generali.

→ glosar: señor

glosar AMANDA — „Agitatoare comunistă” (p. 6) din «Schimbarea la față», tovarășa muncitorului arestat (p. 38, 56–59).

→ glosar: AMANDA

glosar compañero — „Tovarăș” (sp.): cuvântul cu care se numeau și se strigau între ei militanții stângii latino-americane; în piesă, numele generic al deținuților și al revoluționarilor (pl. compañeros) (p. 6, 9, 12–18, 22, 28, 34–35, 40–43, 59–61 etc.). Personajul COMPAÑERO CU MÂNECA STÂNGĂ ROȘIE e militantul gherilei.

→ glosar: compañero

glosar POPULAȚIA SCENEI — Formula autorului pentru figurația din «Schimbarea la față» (p. 6): omul fără brațe, mâniatul, femeile din lumpen, mamele, muncitorii, indienii — mulțimea anonimă a victimelor, care dă lagărului chip omenesc.

→ glosar: POPULAȚIA SCENEI

glosar LUMPEN — Prescurtare de la lumpenproletariat (germ. Lumpen „zdrențe”), termenul lui Marx pentru pătura declasată a orașelor — vagabonzi, cerșetori, oameni fără ocupație stabilă —, socotită fără conștiință de clasă și ușor de manipulat; „3 femei din lumpen” (p. 6).

→ glosar: LUMPEN

glosar INDIOS — „Indieni” (sp.) — amerindienii, populațiile băștinașe ale Americii Latine (quechua, aymara, mapuche etc.); în piesă, cei trei bărbați și bătrâna aduși cu brutalitate în fața lui Santiago, cărora li se „dă pământ” trasat cu o linie în nisip (p. 6, 53–54).

→ glosar: INDIOS

glosar decor — Cadrul vizual al spectacolului (picturi, construcții, mobilier, obiecte) care arată locul acțiunii. Piesele volumului îl dau în didascalia de început (p. 7, 111, 148, 194, 258, 399) și îl reiau („Același decor”, p. 221, 244, 417); în «Mârâiala» decorul „sumar” al brigăzii artistice e montat și demontat chiar sub ochii publicului de citați și de cei trei tineri (p. 7, 111, 148, 194, 221, 244, 273–274, 287 etc.) — scena se arată ca scenă.

→ glosar: decor

glosar Scenă centrală — Scena centrală e locul de joc așezat în mijlocul sălii, cu publicul de jur împrejur — fr. théâtre en rond, engl. theatre in the round. Forma e foarte veche (cercul de joc popular, arena), iar secolul XX a reluat-o programatic, ca reacție la „cutia italiană”, scena cu ramă a decorului iluzionist. Paul Cornel Chitic, scenograf și teoretician al scenografiei, i-a consacrat un capitol în «Teatrul obiectelor» (1982; vezi articolul scena centrală din ediția acelei cărți, în această serie).

Ca dramaturg, el a scris «Schimbarea la față» chiar pentru o asemenea scenă: didascalia de început cere „Scenă centrală” și „amenajările sumare ale unui lagăr ambulant pentru deținuți politici” (p. 7). Spectatorii sunt „introduși în sala de spectacol numai în grupuri”; OAMENII ORDINII „rup biletele, numără capetele de spectatori, înregistrează numărul, despart grupurile spontane sau perechile și-i repartizează în două convoaie care sunt mânate pe scenă” (p. 7). Publicul e apoi „înghesuit în mijlocul scenei” (p. 11), iar torționarii trec de la un spectator la altul (p. 12); un compañero e „prins în public” și scos în fața generalului (p. 12).

Mircea Iorgulescu nota că piesa „a fost scrisă pentru scenă centrală” și că între spectator și scenă „se naște un raport nou”; Artur Silvestri vedea aici „ideea dramaturgului despre moderna purificare prin agresiune”: „el a lărgit scena și i-a pus pe torționari să circule printre spectatori” (în «Teatrul participării» și «Dramaturgia lui Paul Cornel Chitic», în volumul «Despre Paul Cornel Chitic» din această serie).

Celelalte piese ale volumului urmează aceeași direcție, cu alte mijloace: «Mârâiala» vorbește de „locul de joc” și de ieșirile lui (p. 353, 377), îl trece pe PUBLIC în lista personajelor și își coboară actorii, în final, printre spectatori (p. 393–395). Vezi gradene, lagăr ambulant, Personajul mut.

→ glosar: Scenă centrală

glosar OAMENII ORDINII — Personaj colectiv: forțele de represiune ale lagărului — poliție, militari, paramilitari —, conduse de colonelul Santiago și de generalul Corales (p. 7, 11–13, 15–16, 18–19, 32, 38, 41, 44 etc.).

→ glosar: OAMENII ORDINII

glosar reeducare — În limbajul regimurilor autoritare, „îndreptarea” prin constrângere a celor cu alte convingeri politice: detenție, tortură, umilire, declarații de lepădare. Piesa răstoarnă termenul, cunoscut din închisorile comuniste (Pitești, 1949–1952), și îl pune în gura unei dictaturi anticomuniste: „lagăr politic ambulant, de reeducare” (p. 7–8, 27).

→ glosar: reeducare

glosar cruciada noastră anticomunistă — „Cruciadă” — expedițiile creștine medievale pentru eliberarea Țării Sfinte; în limbajul Războiului Rece, „cruciada anticomunistă” e formula prin care dictaturile de dreapta își prezentau represiunea ca apărare a civilizației creștine (p. 8).

→ glosar: cruciada noastră anticomunistă

glosar intermezzo — „Interludiu” (it.): scurt moment muzical între două părți ale unui spectacol; aici, „intermezzo muzical și reclamă turistică” între două anunțuri ale vocii din megafon, la intrarea în lagăr (p. 8).

→ glosar: intermezzo

glosar gradene — Rânduri de bănci în trepte pentru spectatori, ca într-un amfiteatru. În «Schimbarea la față», gradenele sălii fac parte din lagăr: din ele „izbucnesc strigăte, plânsete”, acolo stau „COMPAÑEROS însângerați” și de acolo FEȚELE DE PORȚELAN „au asistat ca spectatori” înainte să coboare în scenă (p. 9, 15–16, 18, 21).

→ glosar: gradene

glosar reflector — Proiector puternic de lumină; în «Schimbarea la față» el „patrulează peste gradene” ca un far de lagăr (p. 9) și se aprinde asupra publicului (p. 9, 24, 279).

→ glosar: reflector

glosar Macondo — Satul imaginar din romanul lui Gabriel García Márquez «Un veac de singurătate» (1967), devenit emblema Americii Latine; compañero-ul, întrebat de unde e, răspunde „Din Macondo, señor” (p. 13).

→ glosar: Macondo

glosar aport — Comanda dată câinelui de vânătoare să aducă vânatul (fr. apporte! „adu!”). Metternich, pus să-și rejoace căderea, strigă „Europa, cățea, aport” (p. 132): Europa e asmuțită, ca o cățea dresată, asupra revoluționarilor — de aici titlul piesei (p. 109, 132, 255). La p. 14, „aportul valoros al tuturor locuitorilor” are sensul obișnuit, de contribuție.

→ glosar: aport

glosar Corales — Generalul Corales — personaj inventat, comandantul „lagărului ambulant” din «Schimbarea la față» (p. 5): militarul golpist latino-american, care vorbește în numele creștinismului și al libertății în timp ce torturează și execută (p. 14, 29, 37, 39, 43, 62, 70, 85–87).

→ glosar: Corales

glosar Guevara — Ernesto „Che” Guevara (1928–1967) — revoluționar argentinian, unul din conducătorii revoluției cubane, ucis în Bolivia; martirul prin excelență al stângii latino-americane, al cărui chip apare pe bluza unui deținut (p. 15) (p. 15, 22, 29, 67, 97).

→ glosar: Guevara

glosar VENCEREMOS — „Vom învinge” (sp.) — strigătul revoluționarilor și imnul Unității Populare din Chile (1970, muzica Sergio Ortega); strigat de compañero înainte de a fi împușcat (p. 16) și cântat, ca ultim cuvânt al piesei, „din pereți, din tavan, din podele” (p. 108).

→ glosar: VENCEREMOS

glosar guerilă — Cuvântul spaniol guerrilla („război mic”) s-a născut în războiul de rezistență al Spaniei împotriva armatelor lui Napoleon (1808–1814): lupta dusă de grupuri mici și mobile de partizani, prin ambuscade, sabotaje și hărțuire, împotriva unei armate regulate, mai puternice. În românește circulă în formele „gherilă” și, mai aproape de spaniolă, „guerilă”.

După victoria revoluției cubane (1959), gherila a devenit în America Latină modelul revoluției: Ernesto „Che” Guevara a teoretizat-o în La guerra de guerrillas (1960) și în teoria „focarului” (foco), după care un mic grup armat, instalat în munți, poate declanșa singur revoluția. În anii ’60 s-au înmulțit gherilele rurale (Peru, Columbia, Guatemala, Venezuela, Bolivia), apoi cele urbane (Brazilia, Uruguay, Argentina); cele mai multe au fost zdrobite, iar conducătorii lor uciși — Guevara însuși în Bolivia, în 1967.

Lista „decedaților” din «Schimbarea la față» — „Guevara, / Camilo Torres, Luis de la Puente, / Lobatón, Marighella, / Yon Sosa, Peredo, Allende” (p. 22) — e un martirologiu al acestei generații. Piesa pune față în față două strategii ale stângii: comunistul „ortodox” Aparicio, adeptul căii legale și al „pluralismului politic” (p. 100), dezice „actele de terorism” (p. 92), în timp ce compañero-ul cu mâneca stângă roșie, omul gherilei, strigă „Patria o muerte!” (p. 99) și îl numește „leninist învechit” (p. 100). „Fiecare compañero trebuie să fie capabil să poarte / războiul-război, o guerilă verbală” (p. 94).

Pentru torționari, „luptătorul de guerilă” e suspectul generic (p. 18), iar urmărirea lui se întinde pe tot continentul — „altă dată în inima Anzilor, ca partizan, / apoi în Bolivia, apoi în Jujuy” (p. 43). Vezi juntă, Guevara, Camilo Torres.

→ glosar: guerilă

glosar lozincă — Lozinca (din rus. lozung, germ. Losung „parolă”) e formula scurtă, ușor de memorat și de scandat, prin care o putere sau o mișcare își rezumă programul. În România socialistă, lozincile erau peste tot: pe frontoanele fabricilor, pe panourile „propagandei vizuale”, pe pancartele de la defilări, în titlurile ziarelor și în finalul cuvântărilor („Munca — înainte de toate”, „Calitate și eficiență”).

Toate cele patru piese ale volumului sunt pline de lozinci. În «Schimbarea la față» le strigă ambele tabere: OAMENII ORDINII scandează „Cât suntem și vom mai fi / Noi iubim oamenii vii!” chiar în timp ce împușcă (p. 16), FEȚELE DE PORȚELAN strigă „Nație — legalitate” (p. 64), stânga răspunde cu „Un popor strâns unit...” (p. 42) și „Patria o muerte!” (p. 99). În «Europa...», „tabloul alegoric urlă frenetic pe două lozinci” (p. 129), iar Folticska vorbește de cei care aplaudă „frenetic noile lozinci” când se schimbă drapelul (p. 121).

În «Mârâiala», lozinca devine aproape personaj. Prologul se intitulează „Despre câteva lozinci de care nici nu poți și nici n-ai cum să te atingi” (p. 259), tinerii pedepsiți fixează literele lozincilor pe pancarte (p. 316), Samuil vorbește de „vătaful ăsta peste lozinci” (p. 314), iar Mârțu se teme să nu-i „sară din opincă / direct în lozincă” un parvenit (p. 330). „Șterge-ți, tataie, lozinca / de la gură” (p. 295) — după „a-ți șterge laptele de la gură” — spune tot: lozinca e vârsta copilăriei politice, de care cel care vrea să trăiască trebuie să se lepede.

Procedeul e cel al teatrului epic: lozinca afișată sau scandată nu e decor, ci obiect de examinat, pus în fața publicului ca să fie judecat. Pancarta lui Șuvăilă, „MAI BINE NU VEDEȚI — NU AUZIȚI!” (p. 322), întoarce chiar lozinca împotriva ei. Vezi propaganda, INDICAȚIE.

→ glosar: lozincă

glosar Camilo Torres — Camilo Torres Restrepo (1929–1966) — preot catolic columbian, sociolog, intrat în gherila Armatei de Eliberare Națională și ucis în prima luptă; figura emblematică a creștinilor revoluționari (p. 22). Lista „decedaților” de la p. 22 e un martirologiu al gherilelor latino-americane: Luis de la Puente Uceda și Guillermo Lobatón (Peru, 1965), Carlos Marighella (Brazilia, 1969), Marco Antonio Yon Sosa (Guatemala, 1970), frații Peredo (Bolivia, 1967 și 1969), Salvador Allende (Chile, 1973).

→ glosar: Camilo Torres

glosar Allende — Salvador Allende (1908–1973) — medic și politician socialist chilian, președinte al Republicii Chile (1970–1973) din partea Unității Populare; a murit în Palatul La Moneda în ziua loviturii militare din 11 septembrie 1973 (p. 22, 97).

→ glosar: Allende

glosar Santa Maria — „Sfântă Marie” (sp. Santa María) — invocarea Fecioarei Maria (p. 25); „Santa nuestra” (p. 46).

→ glosar: Santa Maria

glosar integraționism — Doctrina „integrării” economice a Americii Latine în piața continentală dominată de Statele Unite (Alianța pentru Progres, 1961); în gura lui Corales, pereche cu „americanism” (p. 26).

→ glosar: integraționism

glosar propaganda — Răspândirea organizată a ideilor unui partid sau ale unui stat. În «Schimbarea la față», „propaganda comunistă” e sperietoarea juntei (p. 27, 32, 46, 91); în «Mârâiala», „propaganda aia vizuală” (p. 316) e cea din întreprinderi: panouri, pancarte, lozinci și gazete de perete, organizate de secțiile de „propagandă și agitație” ale partidului.

→ glosar: propaganda

glosar Mierda — „Rahat!” (sp.) — înjurătura care revine în gura lui Corales și a compañero-ului (p. 27, 44, 86, 98, 105).

→ glosar: Mierda

glosar Crist catolic nerăstignit — Statuia lui Hristos fără cruce, pe care FEȚELE DE PORȚELAN o îmbracă într-o salopetă muncitorească (p. 28): imaginea unui Hristos muncitor, pe care fiecare tabără încearcă să-l tragă de partea ei — aluzie la creștinii de stânga din America Latină (Camilo Torres; mișcarea „Creștini pentru socialism” din Chile, 1971).

→ glosar: Crist catolic nerăstignit

glosar Santiago — Colonelul Santiago — „comandant al OAMENILOR ORDINII” (p. 5), executantul ordinelor lui Corales; numele e și al capitalei statului Chile (p. 29–30, 42, 70, 84, 88, 98).

→ glosar: Santiago

glosar Torre Tagle — Nume legat de Lima (Peru): Palatul Torre Tagle (sec. XVIII), al marchizilor de Torre Tagle, azi sediul Ministerului peruan al Afacerilor Externe; aici, locul de naștere al văduvei unui „stângist ucis” (p. 29).

→ glosar: Torre Tagle

glosar castristă — De la Fidel Castro: „castrist” — adept al modelului cubanez, al revoluției prin gherilă (p. 29).

→ glosar: castristă

glosar quechua — Limbă amerindiană vorbită în Anzi (Peru, Bolivia, Ecuador), limba Imperiului incaș; un frate al văduvei „știe limba quechua și vrea să traducă / din Marx” (p. 29).

→ glosar: quechua

glosar condori — Condorul (Vultur gryphus), marea pasăre de pradă a Anzilor, simbol al popoarelor andine (figurează pe stemele Chile, Boliviei, Columbiei și Ecuadorului) (p. 30).

→ glosar: condori

glosar grevă — Încetarea concertată a lucrului, ca protest. În «Schimbarea la față», arma sindicatelor împotriva lui Mamita (p. 32, 36); în România socialistă greva era practic interzisă (grevele minerilor din Valea Jiului, august 1977, au fost înăbușite), iar refuzul salariului de către Samuil e numit în batjocură „presupusă grevă / a foamei” (p. 297).

→ glosar: grevă

glosar Sir — „Domnule” (engl.), titlul cavalerilor englezi, folosit servil de Corales și Momio față de Mamita, capitalistul anglo-saxon („Sir Mamita”, p. 33); „Sir, Herr, monsieur, señor” (p. 36) — „domnule” în patru limbi (p. 32–33, 36–37, 48, 55, 62, 73–74, 87, 178–179).

→ glosar: Sir

glosar Mamita — Mister Mamita Mundial Compañía — personaj-emblemă al capitalului străin (nord-american) din America Latină: „mămica mondială companie”, compania multinațională care finanțează și apoi abandonează dictaturile (p. 5) (p. 33, 52, 62, 75, 86).

→ glosar: Mamita

glosar America metisă — America Latină ca lume a metisajului — amestecul europenilor, amerindienilor și africanilor („metis”, sp. mestizo, născut din părinți de neamuri diferite) (p. 35, 85).

→ glosar: America metisă

glosar Monopolismul internațional — În vocabularul marxist, dominația marilor monopoluri (trusturi, companii multinaționale) asupra economiei țărilor sărace — trăsătură a imperialismului după Lenin («Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului», 1916) (p. 35).

→ glosar: Monopolismul internațional

glosar Herr — „Domnul” (germ.) — Folticska își germanizează numele în „Herr Feltiz” ca să pară bun supus (p. 36, 136–137, 167).

→ glosar: Herr

glosar tehnocrației — Tehnocrație — conducerea societății de către specialiști (ingineri, economiști, manageri), în numele eficienței și deasupra opțiunilor politice; aici, argumentul capitalului străin împotriva revendicărilor muncitorești (p. 38).

→ glosar: tehnocrației

glosar civico-militară — „Mișcare civico-militară” — formula prin care juntele își prezentau lovitura de stat ca pe o alianță între armată și „societatea civilă” (p. 39, 72, 85).

→ glosar: civico-militară

glosar salariul vital — Calc după sp. sueldo vital: salariul minim legal, socotit necesar traiului, din legislația chiliană; cuvânt de campanie electorală pe care îl folosesc toate taberele (p. 40, 41, 85).

→ glosar: salariul vital

glosar secera și ciocanul — Emblema comunismului (unirea țăranilor și a muncitorilor), adoptată de Rusia Sovietică în 1918 și apoi de partidele comuniste (p. 40, 53).

→ glosar: secera și ciocanul

glosar creolul — Creol (sp. criollo) — în America Latină, descendentul născut în colonii al europenilor; în sens larg, omul de baștină al continentului (p. 41).

→ glosar: creolul

glosar araucanul — Araucan — numele dat de spanioli poporului mapuche din sudul Chile și al Argentinei, care a rezistat cuceririi spaniole aproape trei secole (poemul lui Alonso de Ercilla, La Araucana, 1569–1589) (p. 41).

→ glosar: araucanul

glosar gaucho — Călăreț-păstor din pampa Argentinei, Uruguayului și sudului Braziliei, figură centrală a folclorului și literaturii de la Río de la Plata (José Hernández, Martín Fierro, 1872) (p. 41).

→ glosar: gaucho

glosar conchistadori — Conchistador (sp. conquistador „cuceritor”) — cuceritorii spanioli ai Americii din secolul al XVI-lea (Cortés, Pizarro); aici, ironic, economiștii și tehnicienii străini, „vânzători de cuvinte magice” (p. 42).

→ glosar: conchistadori

glosar Barbarie sau socialism — Formula Rosei Luxemburg (1871–1919) din broșura „Junius” (1916), reluată de stânga latino-americană; rostită de Aparicio (p. 43).

→ glosar: Barbarie sau socialism

glosar Compadre — „Cumetre” (sp. compadre) — nașul sau cumătrul; în America Latină, formulă de familiaritate între prieteni și complici (p. 43).

→ glosar: Compadre

glosar Punta Arenas — Oraș în extremul sud al statului Chile, pe strâmtoarea Magellan; după lovitura din 1973, insula Dawson, din apropiere, a fost lagăr pentru miniștrii și conducătorii Unității Populare (p. 43).

→ glosar: Punta Arenas

glosar Antile — Arhipelagul din Marea Caraibilor (Cuba, Haiti, Republica Dominicană, Puerto Rico și insulele mici) (p. 43).

→ glosar: Antile

glosar Jujuy — Provincie din nord-vestul Argentinei, la granița cu Bolivia, în Anzi (p. 43).

→ glosar: Jujuy

glosar debandadă — Dezordine, harababură (fr. débandade) (p. 45, 70, 423–424).

→ glosar: debandadă

glosar carioca — Locuitor al orașului Rio de Janeiro (Brazilia); în gura lui Mamita, epitet „exotic” aplicat oricărei populații latino-americane sărace și pestrițe (p. 45).

→ glosar: carioca

glosar muștiucul — Muștiuc (germ. Mundstück) — capătul țigării sau al țigaretei care se ține în gură; aici, vârful tăiat al țigării de foi, aruncat ca o pomană (p. 47).

→ glosar: muștiucul

glosar tactica franceză din Alger — Aluzie la războiul din Algeria (1954–1962) și la „Bătălia Algerului” (1957), când parașutiștii francezi au folosit sistematic tortura și „cartografierea” populației; metodele au fost apoi predate armatelor latino-americane (p. 50).

→ glosar: tactica franceză din Alger

glosar Peking — Forma veche a numelui capitalei Chinei (azi Beijing); Havana, Moscova și Peking — cele trei centre ale comunismului mondial, acuzate de junte că plătesc gherilele (p. 52).

→ glosar: Peking

glosar latifundiari — Latifundiar — stăpân de latifundii, moșii uriașe lucrate de țărani fără pământ; latifundiul, moștenit din epoca colonială, a fost ținta reformelor agrare din America Latină (Chile, 1967–1973; Peru, 1969) (p. 53).

→ glosar: latifundiari

glosar comunei primitive — „Comuna primitivă” — în teoria marxistă a istoriei, prima formațiune social-economică, fără proprietate privată și fără clase (Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, 1884); Mamita face din ea o glumă despre comunism (p. 55).

→ glosar: comunei primitive

glosar Uniunea Sovietică — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S., 1922–1991), statul comunist condus de la Moscova (p. 55).

→ glosar: Uniunea Sovietică

glosar Frontului nostru popular — Front popular — alianță electorală a partidelor de stânga (comuniști, socialiști, radicali); în Chile, Frontul Popular din 1938 și apoi Unitatea Populară (Unidad Popular) a lui Salvador Allende, victorioasă la alegerile din 1970 — „guvern popular” (p. 7, 57), „Într-un Front strâns uniți!” (p. 66).

→ glosar: Frontului nostru popular

glosar reacționară — „Reacționar” — potrivnic progresului; în limbajul comunist, dușman de clasă al socialismului: „Provocare reacționară!” (p. 318). În «Schimbarea la față», cuvântul circulă în ambele tabere (p. 57, 73, 85).

→ glosar: reacționară

glosar Târâtură — Om de nimic, ticălos (p. 344).

→ glosar: Târâtură

glosar porta voce — „În porta voce” — la portavoce (it. portavoce „megafon”): compañero-ul strigă printr-o pâlnie de vorbit (p. 60).

→ glosar: porta voce

glosar Momio Cabrón — Numele liderului democrat-creștin din «Schimbarea la față»: momio (în Chile, „mumie”) — porecla dată de stânga, în anii Unității Populare (1970–1973), conservatorilor; cabrón (sp.) — „țap”, „încornorat”, înjurătură. De aici scandarea „Mumie, codoașă! / Cornută fără boașe!” (p. 39–40) (p. 6, 60).

→ glosar: Momio Cabrón

glosar gorilele — „Gorile” (sp. gorilas) — porecla militarilor golpiști în Argentina după lovitura de stat din 1955, extinsă apoi în toată America Latină la militarii care dau lovituri de stat și la susținătorii lor (p. 60, 61).

→ glosar: gorilele

glosar clasa muncitoare — În doctrina oficială, „clasa conducătoare” a societății socialiste, în numele căreia guverna partidul. În «Mârâiala», formula e ironizată: „eu sunt clasa muncitoare / care crește copii” (p. 291), „clasa muncitoare e în pauza de masă” (p. 325); în «Schimbarea la față», e invocată de comunistul Aparicio și de gherilă (p. 81, 87, 98).

→ glosar: clasa muncitoare

glosar pansovietism — Cuvânt format după „panslavism”: ambiția Uniunii Sovietice de a-și întinde dominația peste lume — acuzația obișnuită a dreptei împotriva partidelor comuniste (p. 61).

→ glosar: pansovietism

glosar haită — Grup de câini sau de lupi care vânează împreună; insultă (p. 314).

→ glosar: haită

glosar Pater noster — Lat. „Tatăl nostru” — primele cuvinte ale rugăciunii domnești în latină; FEȚELE DE PORȚELAN formează o procesiune cântându-l (p. 62).

→ glosar: Pater noster

glosar bolșevic — Membru al fracțiunii „majoritare” (rus. bolșinstvo) a Partidului Muncitoresc Social-Democrat din Rusia, condusă de Lenin din 1903; după 1917, comunist rus; în gura dreptei, orice comunist (p. 64, 93).

→ glosar: bolșevic

glosar Heil — „Mântuire, noroc” (germ.) — salutul nazist („Heil Hitler!”); scandat de FEȚELE DE PORȚELAN și de nepoți, el dezvăluie fondul fascist al ordinii (p. 64, 81).

→ glosar: Heil

glosar pământului pârjolit — „Tactica pământului pârjolit” — distrugerea a tot ce i-ar putea folosi inamicului (recolte, sate, poduri), la retragere; legată mai ales de Rusia (1812, 1941) (p. 64).

→ glosar: pământului pârjolit

glosar panicard — Cuvânt format după fr. paniquard („alarmist”): „țipă isteric și panicard” — cuprinse de panică (p. 65).

→ glosar: panicard

glosar recuzita — Recuzită — totalitatea obiectelor mobile folosite de actori în spectacol (arme, scrisori, vase, scaune). Citații își împart „rolurile și recuzita” ședinței (p. 267); figurat, „crime și torturi — recuzita electorală a partidelor burgheze” (p. 66).

→ glosar: recuzita

glosar au ralenti — Fr. „cu încetinitorul” (în cinema, imagine derulată mai lent decât în realitate): indicație de joc în «Schimbarea la față» (p. 69), care cere mișcarea încetinită a actorilor.

→ glosar: au ralenti

glosar CREȘTIN ROȘU — „Creștinul roșu” sau „creștinul de stânga” (p. 6) — figura preoților și laicilor catolici angajați alături de stânga, în spiritul „teologiei eliberării” (p. 70, 71, 80).

→ glosar: CREȘTIN ROȘU

glosar muraliști — Muralism — pictură monumentală pe ziduri, cu mesaj politic (muraliștii mexicani Diego Rivera, José Clemente Orozco, David Alfaro Siqueiros); în Chile, brigăzile de tineri comuniști „Ramona Parra” au pictat lozincile Unității Populare pe zidurile orașelor (p. 72).

→ glosar: muraliști

glosar magnat — Om foarte bogat și influent în industrie, finanțe sau presă (p. 73).

→ glosar: magnat

glosar butaforie — Totalitatea obiectelor de scenă imitate (din carton, ipsos, lemn), care doar par adevărate; aici, ironic, tot circul politic al demonstrațiilor (p. 74).

→ glosar: butaforie

glosar fiesta — „Sărbătoare, petrecere” (sp.); siesta — odihna de după-amiază (p. 76).

→ glosar: fiesta

glosar lock-out — Engl. „închiderea porților” — încetarea lucrului hotărâtă de patroni, care închid întreprinderea ca răspuns la grevă sau ca presiune („greva patronală”); strigat de un glas de porțelan (p. 77).

→ glosar: lock-out

glosar bursa neagră — „Piața neagră” — comerțul ilegal cu mărfuri ascunse sau raționalizate, la prețuri de speculă; în Chile, în 1972–1973, penuria și piața neagră au fost arma opoziției economice împotriva guvernului Allende (p. 77).

→ glosar: bursa neagră

glosar replica — Ceea ce spune un personaj atunci când îi vine rândul în dialog; „cine spune replica următoare?” (p. 260) — citații din «Mârâiala» par actori care și-au uitat textul ședinței (p. 78, 80, 94, 160, 203, 205, 207, 221 etc.).

→ glosar: replica

glosar Führer — „Conducător” (germ.) — titlul lui Adolf Hitler; „Führerul renaște!” strigă nepotul cu brasarda cu „aproape o zvastică” (p. 81, 92).

→ glosar: Führer

glosar ghetou — Cartier închis (la origine, cartierul evreiesc); „revoluții de ghetou” — acțiuni izolate ale unor grupuri mici, rupte de masa muncitorilor (p. 82).

→ glosar: ghetou

glosar ortodoxă — „Ortodox” — în limbajul stângii, credincios liniei oficiale (moscovite) a partidului comunist, în opoziție cu gheriliștii, guevariștii și troțkiștii (p. 82, 84).

→ glosar: ortodoxă

glosar juntă — Cuvântul spaniol junta („adunare, consiliu”) a numit la început consiliile de guvernare improvizate în vremuri de criză (juntele care au condus rezistența spaniolă împotriva lui Napoleon, apoi primele guverne ale Americii Latine independente). În secolul XX, „juntă” a ajuns să însemne guvernul colectiv al șefilor armatei după o lovitură de stat — forma tipică a dictaturilor militare latino-americane din anii ’60–’80 (Brazilia, 1964; Argentina, 1966 și 1976; Uruguay, 1973; Chile, 1973).

Exemplul cel mai cunoscut pentru publicul anilor ’70 era Chile: la 11 septembrie 1973, armata condusă de generalul Augusto Pinochet l-a răsturnat pe președintele Salvador Allende, care a murit în palatul La Moneda; junta a dizolvat Congresul, a interzis partidele de stânga și a transformat stadioanele din Santiago în lagăre de detenție, unde au fost uciși mii de oameni, între ei cântărețul Víctor Jara. Regimul s-a prezentat drept mișcare de „salvare națională”, „civico-militară”, apărătoare a creștinismului împotriva marxismului.

«Schimbarea la față» nu numește țara — „pe pământ latino-american” (p. 7) —, dar ia din Chile cele mai multe semne: „guvernul popular” (p. 7, 57), demonstrațiile cu cratițe goale, imnul „Venceremos”, numele lui Allende (p. 22, 97), democrat-creștinul Momio, „mișcarea civico-militară” (p. 39, 72, 85). Cuvântul însuși apare în gura comunistului Aparicio, care avertizează că „o nouă juntă reacționară / încearcă să exploateze credulitatea metisă” (p. 85) și că lupta politică „mai întotdeauna coincide / cu ascensiunea câte unei junte / care [...] la urmă ucide” (p. 84).

Generalul Corales e portretul satiric al acestor conducători: vorbește de „cruciada noastră anticomunistă / și creștină” (p. 8), de „libertatea presei” și de iubirea aproapelui, în timp ce lagărul lui „ieri acolo, acum aici, azi-mâine oriunde” (p. 12) se mută de la o dictatură la alta. Vezi lagăr ambulant, guerilă, civico-militară.

→ glosar: juntă

glosar fudulii — Testiculele (mai ales ale animalelor tăiate, ca mâncare); trofeu grotesc al torturii (p. 93).

→ glosar: fudulii

glosar Lenin — Vladimir Ilici Lenin (1870–1924) — conducătorul revoluției bolșevice și întemeietorul statului sovietic; partea a IV-a a piesei se intitulează „Să ne sfătuim cu Lenin” (p. 5, 82, 93), iar fotografia lui devine obiect de interogatoriu (p. 93).

→ glosar: Lenin

glosar țăcălie — Bărbiță mică și ascuțită; „chel și cu țăcălie” — portretul clasic al lui Lenin (p. 93).

→ glosar: țăcălie

glosar chinga — Chingă — curea lată care strânge șaua pe burta calului; „a strânge chinga” — a înăspri constrângerea (p. 96).

→ glosar: chinga

glosar bojocii — Bojoci — plămâni (de animal); „a-și scuipa bojocii” — a tuși până la sânge (p. 96).

→ glosar: bojocii

glosar cortina — Perdeaua mare care desparte scena de sală și se ridică la începutul spectacolului și cade la sfârșit (sau la sfârșitul unui act). „La ridicarea cortinei” deschide cele două părți ale «Postfeței» (p. 400, 417), iar finalul ei e marcat „Cortina cade și se ridică repede” (p. 432); în «Mârâiala», o pauză „fără nici o cortină lăsată” (p. 375) și „cade cortina?” (p. 380) țin de jocul cu convenția. La p. 97, „cortina de fum a propagandei” e figurat: perdea de fum care ascunde ceva.

→ glosar: cortina

glosar panteonul — Panteon (gr. „al tuturor zeilor”) — templul tuturor zeilor; apoi monument în care sunt înmormântați oamenii iluștri ai unei națiuni; aici, „panteonul de eroi ai comuniștilor” (p. 98).

→ glosar: panteonul

glosar sarcină — În limbajul de partid: însărcinare „trasată” de organele superioare și „îndeplinită” de cei de jos (p. 98, 102, 263, 269, 289, 298, 300, 315 etc.) — „sarcină politică / trasată” (p. 269), „Așa mi s-a trasat sarcina” (p. 315), „sarcini culturale” (p. 289), „sarcini pe linie de...” (p. 384). Aceeași formulă o folosesc gherilele și comuniștii din «Schimbarea la față»: „a supraviețui / devine pentru fiecare / o sarcină politică de fiecare zi” (p. 98).

→ glosar: sarcină

glosar Patria o muerte — „Patria sau moartea” — lozinca revoluției cubane, lansată de Fidel Castro la 5 martie 1960; compañero-ul o strigă când „n-avem încotro” (p. 99).

→ glosar: Patria o muerte

glosar hegemonia — Hegemonie (gr. „conducere”) — supremație, dominație; în limbajul stângii, rolul conducător al partidului proletariatului asupra aliaților lui (p. 99).

→ glosar: hegemonia

glosar leninist — Adept al lui Lenin și al teoriei lui despre partid, revoluție și alianțe; „leninist învechit” — porecla dată de gherilă comunistului „ortodox” Aparicio (p. 100).

→ glosar: leninist

glosar Pluralismul politic — Coexistența mai multor partide în competiție legală — „calea chiliană spre socialism” a lui Allende, prin alegeri și instituții, opusă căii armate a gherilei (p. 100).

→ glosar: Pluralismul politic

glosar Fidel Castro — Fidel Castro (1926–2016) — conducătorul revoluției cubane din 1959 și al Cubei până în 2008; modelul căii armate spre socialism: „Fidel Castro a făcut o revoluție” (p. 101); vezi și p. 97.

→ glosar: Fidel Castro

glosar Aparicio — Aparicio — „lider comunist” (p. 6), adeptul „căii pașnice” și al pluralismului, acuzat de gherilă că e un „leninist învechit” (p. 101, 105).

→ glosar: Aparicio

glosar muchachos — „Băieți” (sp.) (p. 103).

→ glosar: muchachos

glosar amigos — „Prieteni” (sp.) (p. 103).

→ glosar: amigos

glosar Velasco — Nume spaniol obișnuit, pe care compañero-ul și-l ia ca să scape (p. 104); e și numele generalului peruan Juan Velasco Alvarado, președinte al Republicii Peru (1968–1975), care a condus o dictatură militară de stânga.

→ glosar: Velasco

glosar șir indian — „În șir indian” (după fr. en file indienne) — unul după altul, într-un singur rând (p. 107).

→ glosar: șir indian