Sit în construcție
Paul Cornel Chiticpaulcornelchitic.ro Caută

Nunta cerbului · Paul Cornel Chitic

Notă asupra ediției


Nota ediției

Textul urmează singura ediție a piesei: Paul Cornel Chitic, «Nunta cerbului. Spectacol popular-folcloric», în antologia «Nunta cerbului. Antologie de teatru scurt contemporan. 20 de piese», Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 119–148 — piesa care dă titlul antologiei. Sub cortina finală autorul datează piesa: 1971. Antologia adună piese de Paul Anghel, Ion Băieșu, Victor Bârlădeanu, Radu Boureanu, Teofil Bușecan, Paul Cornel Chitic, Teodora Crivăț, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Paul Everac, Mihai Georgescu, Hans Kehrer, Valentin Munteanu, Fănuș Neagu și Vintilă Ornaru, Mihai Neagu-Basarab, Sütő András, Dan Tărchilă, Ștefan Tita, Gheorghe Vlad, Tiberiu Vornic (după coperta volumului, reprodusă ca planșă).

Autorul

Paul Cornel Chitic (n. 17 martie 1944, București – m. 8 iulie 2007) a fost dramaturg, critic de teatru și critic de artă, membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Artiștilor Plastici, laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor (1966). Între cărțile lui: «Teatru» (Cartea Românească, 1970), «Teatrul obiectelor» (Junimea, 1982), «Mârâiala» (Cartea Românească, 1982); a scris în «Amfiteatru», «Teatrul», «Revista muzeelor și monumentelor», «Oglinda literară». Datele sunt cele din articolul Wikipedia despre autor (consultat la 11 noiembrie 2026).

Piesa

Un spectacol după obiceiurile satului românesc: alaiul flăcăilor care cheamă satul la spectacol, nunta (Rozmolin și Fata mireasă), Caloianul (Ianu Scaloianu, marionetă), Paparuda (Ploaia), Capra, Cerbul, harapii, cântătoarele-tânguitoare, Ruda — Bătrâna satului (marionetă). Două părți, fiecare încheiată cu «Cortina».

Transcrierea și ortografia

Transcrierea s-a făcut vizual, pagină cu pagină, după scanul exemplarului (30 octombrie 2026), fără OCR. Ortografia s-a adus la norma din 1993 («sunt», «â»), cu semnele de punctuație lipite de cuvânt; formele populare și regionale ale textului («cin’», «un’te», «numa-n») au rămas neatinse. Replicile se dau cu numele personajului, versurile rând sub rând, didascaliile cursiv.

Marcajul paginilor

Marcajul [n (orig)] dă pagina din ediția de față și, între paranteze, pagina din antologia din 1973.

Greșelile de tipar

Greșelile evidente de tipar ale ediției din 1973 au fost îndreptate în text; se dau aici toate, ca să poată fi controlate: p. 123: «AI DOILEA HARAP TÂNĂR» → «AL DOILEA HARAP TÂNĂR»; p. 128: «FLĂCĂIII» → «FLĂCĂII»; p. 137: «în dreptul celei de-a patra fată» → «în dreptul celei de-a patra fete»; p. 140: «ROZMOILN» → «ROZMOLIN»; p. 145: «Harapiii» → «Harapii». Grafiile voite ale autorului și formele vremii au rămas neatinse; unde o formă e îndoielnică, ea a rămas în text și a primit notă.

Notele

Toate notele sunt ale ediției de față: obiceiurile și personajele tradiționale (cu sursele etnografice clasice — S. Fl. Marian, Romulus Vulcănescu, Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, G. Dem. Teodorescu, T. Burada), versurile populare pe care autorul le reia sau le prelucrează (cu varianta culeasă, unde s-a putut afla), cuvintele regionale și arhaice (după dicționarele de pe dexonline.ro).

Glosarul

La sfârșit, un glosar al obiceiurilor, personajelor, instrumentelor, portului și cuvintelor rare din piesă, cu articole dezvoltate pentru Caloian, Paparudă, Cerb, Capră, harapi, cântătoarele-tânguitoare și nuntă.

Legăturile

Culegerile etnografice în acces liber (S. Fl. Marian, «Nunta la români», «Înmormântarea la români», «Sărbătorile la români»; A. Gorovei, «Descântecele românilor») au legătură și cod QR.

Coperta

Coperta ediției de față e un desen propriu, geometric: capul cerbului cu coarnele ramificate, steaua între coarne și cununa de nuntă. Coperta antologiei din 1973 se reproduce ca planșă.

Ce a rămas de verificat

Câteva cuvinte nesigure (p. 142 «suraiul», p. 146 «artănaș», p. 144 «zloata», p. 132 «BĂTRÂNELELE TÂNGUITOARE», p. 139 «condune-n») — de văzut pe exemplar; sursa culeasă a unor versuri (cântecul caprei, «Pământe, pământe!», «Cine vrea băț de alun»), pentru care notele spun că par prelucrări ale autorului.